După ce Coronavirusul le-a cauzat zeci de mii de morți, Merkel vrea să le impună țărilor lovite de virus măsuri dure de austeritate în schimbul banilor dați împrumut.
Epidemia infectează Europa cu „germenul diviziunii”
Unitatea UE sub amenințare, din nou
Poate că e nai bine că nu erau în aceeași cameră
„Ignorant”, „mărunt”: așa i-a spus premierul portughez primului ministru olandez.
Bruxelles (AFP) – Uniunea Europeană s-a confruntat și a supraviețuit unei serii de amenințări existențiale de-a lungul anilor, dar epidemia de coronavirus a expus răni vechi care s-ar putea dovedi încă fatale.
O criză a datoriilor în țările mediteraneene, o serie de intrări de refugiați și saga în curs de desfășurare a Brexit au zguduit toate proiectele europene, dar nu l-au scufundat.
Cu toate acestea, l-au lăsat vulnerabil la o nouă boală.
„Germenul s-a întors”, a declarat sâmbătă pentru AFP fostul președinte al Comisiei Europene și unul dintre arhitecții șefi ai uniunii moderne, Jacques Delors.
„Clima care pare să stea peste șefii de stat și de guvern și lipsa solidarității europene reprezintă un pericol mortal pentru Uniunea Europeană”, a avertizat el.
Cum s-a ajuns la asta?
Cu siguranță, Europa este continentul cel mai grav lovit de noua epidemie de coronavirus care a ajuns din China, cu aproximativ 18.000 de morți.
Însă statele membre ale UE au, de asemenea, unele dintre cele mai avansate infrastructuri de sănătate publică din lume și un proiect comun de 27 de membri care ar trebui să-i ajute să facă vremea furtunii.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut capitalelor naționale să manifeste solidaritate, însă criza a subliniat doar diviziunile existente.
Italia, Spania și Franța – țările cele mai afectate până acum, cu cazuri care se răspândesc rapid – fac eforturi pentru ca Europa să găsească o modalitate de a împărți mai bine sarcina financiară.
Dar Olanda și Germania sunt sceptici, temându-se că vecinii lor din sudul cheltuielilor mari vor exploata criza pentru a impune o punere în comun a datoriilor guvernamentale din zona euro.
Așa-numitele „coronabunde” ar fi, în viziunea unor economii nordice mai frugale, o ușă din spate către „eurobonzi” care ar putea submina stabilitatea monedei unice.
Nu doresc ca țările din sud să beneficieze de dobândă mai ieftină, cu excepția cazului în care pot fi jucate după regulile austere de cheltuieli publice, la fel ca nordul.
Indiferent de economia dilemei, rândul a scos la iveală o scindare amară între capitalele membre, iar un limbaj puternic este aruncat în public.
Premierul italian Giuseppe Conte a declarat că el și cancelarul german Angela Merkel au avut „nu doar un dezacord, ci o confruntare dură și sinceră” în timpul unei videoconferințe joi.
„Dacă Europa nu se ridică la această provocare fără precedent, întreaga structură europeană își pierde rațiunea de a fi în popor”, a declarat Conte pentru ziarul financiar Il Sole 24 Ore.
– „Complet ignorant” –
În mod tradițional, UE a făcut progrese cele mai mari atunci când Franța și Germania au colaborat, dar în ceea ce privește problema datoriei, Franța se confruntă cu aliații săi de sud.
„Nu vom depăși această criză fără o solidaritate europeană puternică, din punct de vedere al sănătății și al bugetelor”, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, pentru ziarele italiene.
„Acest lucru ar putea implica o capacitate de a-și asuma datoria comună – cum s-ar numi – sau o creștere a bugetului UE pentru a oferi un sprijin real pentru țările cele mai afectate.”
Oricare dintre aceste opțiuni traversează linii roșii pentru nordul frugal, luptând deja pentru a limita chiar și creșterile modeste ale bugetului de exploatare de la Bruxelles pentru următorul ciclu de șapte ani.
Merkel conduce Germania ca parte a unei coaliții între partidul ei conservator și centrul de stânga – mai simpatic cu cheltuielile mai mari – și a vorbit cu precauție în public.
Dar Țările de Jos nu au făcut niciun secret al opoziției sale față de împărțirea sarcinilor datoriilor, ceea ce i-a înfuriat pe partenerii săi.
„Suntem împotrivă, dar nu suntem doar noi, și nu pot preveni circumstanțele în care am schimba această poziție”, a declarat premierul olandez Mark Rutte după ședința de joi.
„În ceea ce privește eurobonzii, nu doar Olanda, mulți alții sunt împotriva, deoarece ar aduce zona euro într-un tărâm diferit”, a declarat acesta pentru reporteri într-o convorbire.
„Ar însemna că ai trece linia, Rubicon, într-o zonă euro care este mai mult o uniune de transferuri”, a spus el, sugerând că ar însemna țări frugale care subvenționează deficitele altora.
Mulți lideri europeni s-au enervat de poziția de la Haga, dar primul ministru portughez, Antonio Costa, a fost cel mai răspândit.
„Acest tip de răspuns nu este complet ignorat, iar această oboseală recurentă subminează complet ceea ce constituie spiritul Uniunii Europene”, a spus el.
Chiar și în Germania, preocupările cresc că este posibil să nu fie cel mai bun moment pentru dogmatism bugetar.
„Dacă nu suntem pregătiți acum să ne împărtășim averea, atunci nu știu încotro se îndreaptă această Europă”, a îngrijorat fostul ministru german de externe și finanțe, Sigmar Gabriel, într-un editorial Bild.
