O investigație a cotidianului The Guardian (un ziar din Regatul Unit înființat în anul 1821, care are un tiraj de 351.031 exemplare zilnic), arată că OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) și guvernele unor țări au modificat politici și tratamente în cazul coronavirusului pe baza datelor eronate furnizate de o firmă de analize puțin cunoscută din SUA.
Compania de analizare a datelor medicale Surgisphere din SUA, printre angajații căreia figurează un scriitor de literatură științifico-fantastică și un model pentru conținut destinat adulților, a furnizat date pentru numeroase studii despre Covid-19, dar până acum nu a putut explica în mod adecvat sursele datelor ori metodologia pe care a folosit-o.
Datele pe care compania pretindea că le-a obținut de la peste o mie de spitale din întreaga lume au format baza unor articole științifice care au condus la modificări ale politicilor privind tratamentele în cazul Covid-19 în țări latino-americane. De asemenea, datele au condus la decizia OMS și a unor institute de cercetare din diverse țări de oprire a testelor cu medicamentul hidroxiclorochină.
Toate astea în condiţiile în care Didier Raoult, un mare savant francez, a obţinut în clinica lui (făcând şi un studiu medical riguros pe această temă), o rată de vindecare formidabilă cu hidroxiclorochina.
Această situaţie generează dubii și asupra studiilor unor reviste prestigioase, Două dintre principalele publicații medicale din lume – The Lancet și New England Journal of Medicine – au publicat studii elaborate pe baza datelor furnizate de firma de analizare a datelor medicale Surgisphere.
Printre autorii analizelor se numără directorul companiei, Sapan Desai.
Un audit independent asupra provenienței și validității datelor a fost comandat de autori neafiliați companiei Surgisphere, în contextul preocupărilor generate asupra credibilității bazei de date.
Principalele informații descoperite prin investigația cotidianului The Guardian sunt:
– în urma verificărilor efectuate în materialele publice despre angajaţii companiei Surgisphere sunt doar puține date ori niciuna;
– pagina de LinkedIn a companiei are mai puțin de 100 de persoane care urmăresc conținutul, iniţial prezenta șase angajați, lista a fost redusă la trei angajați;
– deși Surgisphere susține că deține una dintre cele mai mari baze de date despre spitale din lume, aproape că nu are deloc prezență online;
– secțiunea de contacte a site-ului Surgisphere direcționa mesajele către o platformă WordPress a unui site de criptomonede, generând dubii asupra posibilității spitalelor de a se alătura bazei de date;
– Sapan Desai figurează în trei procese de malpraxis medical, care nu au legătură cu baza de date a Surgisphere. Desai a catalogat acuzațiile care i-au fost aduse drept „nefondate”;
– în anul 2008, Desai a lansat o campanie pentru colectarea de fonduri pe site-ul Indiegogo, promovând ceea ce a numit drept „un dispozitiv portabil de amplificare cognitivă de viitoare generație care poate ajuta la realizarea a ceea ce nu se credea a fi vreodată posibil”; dispozitivul nu a fost realizat;
– pagina de Wikipedia a lui Sapan Desai a fost ștearsă după adresarea întrebărilor referitoare la Surgisphere.
Iată deci, cum se fac unele „studii ştiinţifice” şi pe ce „baze reale” se adoptă anumite măsuri importante pentru populaţie.
