Cu puţin timp în urmă, ziarul Cotidianul a constatat că nivelul relaţiilor dintre România şi Rusia este cel mai scăzut dintre toate ţările UE. Este un fapt regretabil şi am vrea să înţelegem care este motivul.
Anturajul preşedintelui Traian Băsescu critică deseori politica externă a Rusiei. Nu a fost pe plac nici Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special în privinţa Transnistriei şi declaraţia lui: „A fost aruncată o mănuşă pe care România trebuie s-o ridice”. În plus, asistentul preşedintelui României în probleme de securitate naţională a acuzat Moscova care, potrivit afirmaţiilor lui, încearcă să reînfiinţeze URSS şi declară că „Moscova va plăti pentru acest lucru”.
Cum influenţează asemenea declaraţii relaţiile ruso-române? Directorul Departamentului 4 al MAI rus, Andrei Maslov, a declarat: „Din păcate, în ultimii ani, din partea Bucureştiului a răsunat de multe ori o retorică neprietenoasă la adresa Rusiei. Însă viaţa demonstrează că o asemenea atitudine este contraproductivă. Nu este de mirare că, pe un asemenea fundament, cooperarea noastră stagnează în toate domeniile. În prezent, climatul politic se schimbă simţitor. Partenerii noştri români sunt interesaţi de îmbunătăţirea relaţiilor, de intensificarea dialogului în jurul unei agende pozitive a zilei. O atitudine pragmatică privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, lipsită de prejudecăţi şi stereotipuri, ar răspunde intereselor ambelor ţări, ar impulsiona cooperarea în toate direcţiile. Suntem convinşi că viitorul aparţine unor asemenea relaţii. Anul acesta se marchează 10 ani de la încheierea Tratatului Politic de Bază Ruso-Român şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre. Este un motiv bun pentru o analiză comună a ceea ce s-a făcut şi ceea ce trebuie să se facă”.
Vocea Rusiei: În acest context, nu putem să nu discutăm despre Moldova, care se confruntă cu o criză politică serioasă în care s-au amestecat şi UE, şi Statele Unite, şi politicienii români. Ce crede diplomaţia rusă despre amestecul unei terţe părţi în spaţiul post-sovietic?
Andrei Maslov: Moscova a observat că în ultimele luni câteva ţări UE au cerut să fie restabilită cu orice preţ Alianţa pentru Integrare Europeană, ceea ce reprezintă un amestec în treburile interne ale unui stat suveran. Ţinând cont de componenţa multietnică a populaţiei din Moldova, noi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la politica de „românizare” promovată de Bucureşti, intenţia de a inocula în conştiinţa oamenilor idei unioniste. Rusia urmăreşte aceste teme şi reacţionează, inclusiv în calitate de mediator în problema reglementării situaţiei din Transnistria. Locuitorii Moldovei au dreptul să-şi stabilească singuri soarta. Presiunea dinafară nu contribuie la depăşirea crizei prelungite, ci doar la destabilizarea situaţiei, agravarea şi mai tare a procesului de reglementare a situaţiei din Transnistria.
Vocea Rusiei: Energia este un alt domeniu în care ar fi bine să clarificăm situaţia. Conducta de gaze South Stream va ocoli România, prin urmare, ea nu va beneficia de avantajele obţinute de pe urma tranzitului de resurse energetice. Unii politicieni insistă asupra faptului că Moscova a adoptat o decizie politică, că Gazpromul ar fi vrut să-i pedepsească pe români.
Andrei Maslov: Însă conducta de gaze nu va trece prin multe alte state. Pur şi simplu, în urma unui studiu de fezabilitate a fost ales traseul optim. Partenerii români nu s-au arătat interesaţi de participarea la South Stream, acordând prioritate proiectelor europene legate de transportul de gaz. Noi suntem convinşi că există posibilităţi pentru sporirea cooperării ruso-române în sfera de combustibili şi energie. În cadrul ultimei reuniuni a Comisiei Interguvernamentale în legătură cu cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică între ţările noastre, care s-a desfăşurat anul acesta la Bucureşti, a fost confirmat interesul reciproc în acest domeniu.
Vocea Rusiei: Analiştii se întreabă, când se va încheia „era glaciară” în ceea ce priveşte relaţiile ruso-române? Se pare că acest lucru depinde de intensitatea schimbului de informaţii. Interesul faţă de Rusia îl atestă interesul manifestat de cititorii români faţă de site-ul Vocii Rusiei. Preşedintele României, Traian Băsescu, a acordat un interviu postului Vocea Rusiei. În cadrul interviului acordat cotidianului România Liberă de ambasadorul Rusiei în România, Oleg Malghinov, a fost menţionat interesul românilor faţă de Vocea Rusiei. Oleg Malghinov „a fost mirat” de acest lucru şi a menţionat că există alte mass media ruse care se bucură de mai mare popularitate şi nu ştie de postul nostru de radio, de site-ul nostru.
Andrei Maslov
: Cuvintele ambasadorului au fost interpretate greşit. Bineînţeles că MAE rus nu are o asemenea părere despre
Vocea Rusiei
. Noi respectăm postul de radio
Vocea Rusiei
, o sursă de informaţii serioasă, profesională.
http://romanian.ruvr.ru/
