Ostilitatea faţă de ţigani în ţările Europei de Est este tot mai mare. Declaraţia aparţine lui Péter Krekó, director de cercetare al Institutului Political Capital din Budapesta şi a fost făcută într-un interviu pentru Vocea Rusiei în contextul în care patru unguri cu viziuni neonaziste au fost condamnaţi la închisoare, marţi, de către un tribunal din Budapesta pentru crime rasiste.
Péter Krekó: Acum câţiva ani, patru ucigaşi atacau intenţionat comunităţile de etnie romă. Agresorii nu îşi cunoşteau victimele. Prin urmare, este clar că aceste crime au fost săvârşite pe criterii etnice. Indivizii au fost prinşi în anul 2009. După patru ani de procese, Tribunalul de Primă Instanţă de la Budapesta a pronunţat un verdict aspru. Trei dintre criminali au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, fără posibilitate de eliberare condiţionată. Cred că un verdict asemănător va pronunţa şi Curtea de Apel.
Vocea Rusiei: Cum a fost oare posibil ca în inima Europei să fie comise o serie de crime rasiale? Pot fi ele considerate ca fiind specifice Ungariei ?
Péter Krekó: Nu consider că este singurul caz de acest gen: mari comunităţi de ţigani există în multe ţări din Europa de Est, unde au avut loc atacuri similare sau au fost comise acte de violenţă împotriva ţiganilor. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă, deoarece demonstrează că multe societăţi din ţările est-europene se confruntă cu asemenea prejudecăţi capabile să justifice moral autorii unor astfel de atacuri. În ceea ce priveşte contextul politic maghiar, în cazul dat poate juca un rol faptul că, începând cu anul 2006, Partidul radical de dreapta „Pentru o Ungarie mai bună” foloseşte o retorică foarte ascuţită şi agresivă, însă nu este un fenomen specific Ungariei. O astfel de retorică are un impact deosebit asupra opiniei publice, care şi aşa este ostilă faţă de etnicii ţigani.
Partidul „Pentru o Ungarie mai bună” nu are vreo legătură directă cu atacatorii, dar cred că mediul politic joacă întotdeauna un rol, de asemenea faptul că unele minorităţi etnice sunt percepute ca fiind nişte „inamici” sau drept o ţintă pentru atacuri. În Ungaria, deşi consider că aceasta este o trăsătură specifică tuturor ţărilor din Europa de Est, pornirile împotriva ţiganilor au un caracter mult mai periculos decât, de exemplu, prejudecăţile împotriva evreilor. Antisemitismul este în creştere în multe ţări, inclusiv în Ungaria. Aceasta însă nu înseamnă că antisemitismul generează neapărat violenţă. În ceea ce priveşte ostilitatea faţă de ţigani, aceasta a devenit tot mai frecventă. În plus, poziţia socială a ţiganilor nu este de aşa natură încât să le permită să se protejeze împotriva actelor de vioţenţă.
Vocea Rusiei: Cum apreciaţi importanţa acestui verdict?
Péter Krekó: Verdictul este unul foarte important, deoarece dă clar de înţeles societăţii că autorităţile maghiare au hotărât să aplice pedepse aspre pentru asemenea infracţiuni. Un alt factor important este faptul că, în opinia noastră, Partidul „Pentru o Ungarie mai bună” a pierdut controlul asupra grupărilor afiliate şi care sunt predispuse la violenţă. Importanţa politică a acestor grupări este în descreştere, însă mii de membri sunt în stare, în viitor, să comită acte de violenţă.
Vocea Rusiei: În Germania, începând cu luna mai, are loc un porces important contra teroriştilor din gruparea radicală de dreapta NSU (Subterana Naţional-Socialistă). Observaţi vreo asemănare între seriile de crime comise şi cele două procese din Germania şi din Ungaria?
Péter Krekó: Consider că această comparaţie este justă. Actele de intimidare cu caracter violent etnic săvârşite de grupări de dreapta sunt o problemă majoră nu numai în Europa de Est, ci şi de Vest. Este o problemă pan-europeană. Pe de o parte, opinia publică trebuie să înţeleagă că puterea şi politicienii dezaprobă astfel de acţiuni. Pe de altă parte, este important de asemenea – şi la acest capitol există o evidentă afinitate între cazurile din Germania şi Ungaria – ca autorităţile responsabile pentru prevenirea şi anchetarea infracţiunilor să tragă concluzii corecte.
Şi în Ungaria, şi în Germania, aceste dosare arătau de parcă instituţia pentru respectarea Constituţiei a comis o gravă eroare, pentru că mulţi dintre infractori au atras atenţia asupra lor şi mai înainte. Acest lucru denotă că, în cazul în care ar exista un flux mai eficient de informaţii, crimele de acest fel ar putea fi prevenite. Prin urmare, este nevoie de autocritică, autorităţile maghiare trebuie să analizeze ce greşeli a făcut şi, respectiv, să schimbe modul de lucru. Ceea ce îi lipseşte, deocamdată, Ungariei este o hotărâre politică în acest caz, adică perceperea faptului că nu doar au existat omisiuni din partea autorităţilor, dar, de asemenea, că aceasta este o problemă socială. Ostilitatea faţă de romi în Ungaria este mare. Acest lucru nu înseamnă că toţi cei care îi dispreţuiesc pe romi comit acte de violenţă, însă este o problemă care necesită atenţie, iar politicienii trebuie să ia măsuri.
http://romanian.ruvr.ru/
