Mai multe dintre dietele extrem de mediatizate şi care fac furori la nivel internaţional pot crea adevărate ravagii în organism. Printre acestea se află şi Dieta Dukan, care, timp de trei ani consecutiv, a ocupat primul loc într-un top al dietelor periculoase, clasament întocmit de dieteticienii britanici. Nutriţioniştii români desfiinţează dietele „restrictive”, care promit slăbiri rapide, despre care spun că sunt „fanteziste”, „dezechilibrate” şi „fără suport ştiinţific”.
Dietele hiper-proteice, care presupun reducerea drastică a carbohidraţilor din alimentaţie, sunt foarte populare în rândul persoanelor care îşi doresc să slăbească rapid, printre acestea regăsindu-se şi numeroase vedete de la Hollywood, dar şi persoane obişnuite.
„Inventatorul” celei mai în vogă diete proteice, nutriţionistul francez Pierre Dukan, se află în centrul unui imens scandal.
Pe lângă criticile aduse de colegii de breaslă din mai multe ţări pentru regimul alimentar pe care îl promovează şi care nu respectă principiile alimentare de bază, recent, „Gurul dietelor” a fost exclus din Ordinul Medicilor din Franţa, echivalentul Colegiului Medicilor din România. Dukan este acuzat că, în urmă cu circa 40 de ani, ar fi prescris unei femei care dorea să slăbească un medicament folosit în cazul diabeticilor supra-ponderali, medicament care, în timp, ar fi cauzat moartea a peste 500 de persoane, potrivit presei franceze. Tras la răspundere abia acum, nutriţionistul francez ar trebui să suspende orice activitate medicală la începutul lunii octombrie a acestui an şi să plătească 6.000 de euro despăgubiri pacientei.
Organizaţiile medicale şi de nutriţie din toată lumea au atras deseori atenţia în privinţa efectelor pe care le au dietele cu exces de grăsimi şi proteine, prin care se restrânge consumul de nutrienţi esenţiali ca mineralele, vitaminele, fibrele – elemente care se găsesc în hrană în cantităţi mici.
Pierre Dukan susţine, însă, că cei care-l acuză că ar crea o cură de slăbire dăunătoare pentru sănătate spun lucruri false şi crede că este vorba despre un soi de invidie din partea colegilor. „Problema este că prețul unei cărți este 10 euro și funcționează”, spune Dukan, a cărui carte, publicată în Franța în 2000 a fost vândută mai mult de 11 de milioane de exemplare în întreaga lume, a fost tradusă în 14 limbi și publicată în 32 de țări.
Nu de aceeaşi părere sunt, însă, nutriţioniştii români
„Sunt diete fanteziste, care pe termen mediu şi lung ne pun în pericol sănătatea, fără niciun fel de discuţie. Aceste diete, care n-au niciun suport ştiinţific, sunt diete dezechilibrate, fictive. Orice dietă restrictivă, care promite slăbiri rapide, este un mijloc prin care îţi agresezi puternic sănătatea, numai că efectele nu sunt imediate, ca la o intoxicaţie, spre exemplu. Aici efectele apar în câţiva ani. Mai întâi efectul yo-yo – slăbeşti 10 kilograme şi te îngraşi 20 – după care se intră într-un cerc vicios, care, practic, ţi-a ruinat sănătatea”, a declarat, pentru ZIUAnews, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Cât despre cura de slăbire preferată de românce, acesta este de părere că „Dukan este un fel de «variaţiuni pe aceeaşi temă» a dietei Atkins hiper-proteice: mănânci la carne până te prosteşti. Adică te îmbolnăveşti la nivelul metabolismului.
Despre dietele-minune, Mihaela Bilic, cunoscută şi ca „nutriţionistul vedetelor”, a afirmat că, pe măsură ce se caută o soluţie mai rapidă, „cu atât dezechilibrele din organism sunt mai mari şi vor apărea, ulterior, situaţii neplăcute” şi, în locul unei siluete de invidiat, persoanele respective riscă să obţină doar „o răzbunare din partea organismului lor”.
Nu la fel de vehement este Cristian Mărgărit, specialist în nutriţie sportivă. El se declară adeptul unui regim alimentar care, pe lângă proteine, să conţină şi alte grupe de alimente. „Dietele hiper-proteice sunt normale şi naturale pentru om, existând lungi perioade în istoria noastră în care ne-am hrănit preponderent cu carne şi organe de animale. Totuşi, în aceste diete erau prezente şi cantităţi mari de grăsimi, dar şi vegetale, frunze, fructe de pădure, fiind semnificativ diferite faţă de ce putem face astăzi, cu alimentele de supermarket sau cu ce se recomandă prin diversele diete care circulă „pe internet”. O dieta poate fi bună „pe hârtie”, dar să aibă tendinţa de a fi aplicată greşit de către persoanele prea grăbite sau lipsite de organizare şi disciplină”, a declarat, pentru ZIUAnews Cristian Mărgărit.
„Dukăniţele”: „Încă n-am păţit nimic”
În urma scandalului creat în jurul lui Pierre Dukan, mai multe românce care au urmat dieta nutriţionistului francez, au sărit în apărarea acestuia. „Dukăniţele”, după cum le place să se autointituleze, spun pe diverse forumuri că nu s-au ales cu probleme cardiovasculare sau renale, iar unele dintre ele nici nu au simţit acele efecte negative ale dietei proteice – probleme la colon, probleme renale, migrene, oboseală, depresie, lipsă de energie, transpiraţie abundentă şi urât mirositoare, respiraţie urât mirositoare, constipaţie, coşmaruri, dereglări menstruale – concluzia generală fiind de genul: „încă n-am păţit nimic”.
„Mâncatul prost nu te doare imediat”
„De multe ori, oamenii nici nu conştientizează de la ce li se trage. Încă nu au păţit nimic şi să dea Dumnezeu ca nici în câţiva ani să nu păţească nimic, pentru că efectele şi bolile cele mai nenorocite şi perverse sunt bolile care nu dor vreo 10-20-30 de ani. Hipertensiunea, de exemplu, vreo 20 de ani nu te doare. Dar când ai făcut infarct de miocard nu mai ai altă scăpare, mai ales dacă nu ai şansa să te ducă repede la spital. Sau, după vreo 30 de ani, faci un cancer şi te trezeşti la metastază şi nu prea mai ai ce face. Dar nu te-a durut nimic până atunci! Această argumentaţie – «încă n-am păţit nimic» – este argumentaţia total nerealistă şi periculoasă a ne-conştietizării efectelor, pe termen mediu şi lung, a alimentului, alimentaţiei şi stilului de viaţă. Alimentul, alimentaţia şi stilul de viaţă provoacă boli cronice, care nu dor zeci de ani, dar atunci când încep să doară, de cele mai multe ori este prea târziu”, a mai explicat profesorul Mencinicopschi, adăugând că „cele mai umane boli, cele mai cumsecade, sunt cele care te dor, iar mâncatul prost nu te doare imediat”.
Ce ar trebui să conţină o alimentaţie corectă
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi consideră că o alimentaţie corectă ar trebui să fie după cum ne cere fiziologia organismului nostru. „Organismul este singurul nostru stăpân, este reperul imuabil a ceea ce trebuie să mâncăm şi nu ceea ce visează aşa-zişii nutriţionişti. Trebuie să mâncăm cel puţin jumătate din alimentele dintr-o zi, să fie alimente vii, naturale, integrale, adică: legume şi fructe – în stare crudă -, seminţe, nuci şi germeni. Restul, de 40-50%, pot fi alimente pe care le pregătim în casă sau pe care le cumpărăm. Dar, atenţie mare la alimentele industriale, rafinate, aditivate, conservate, devitalizate! Dacă am începe să pregătim mai mult în casă, după metode corecte, blânde – fierbere, coacere – şi să nu facem rântaş, să nu prăjim, să nu ardem mâncarea – şi am mânca jumătate alimente vii, am scăpa (n.r. – de boli)”.
Organismul ne dictează ceea ce trebuie să mâncăm
Mencinicopschi a ţinut să sublinieze, însă, că o alimentaţie corectă nu este suficientă dacă nu este integrată într-un stil de viaţă activ şi dacă nu reuşim să „gestionăm stresul psiho-emoţional”, care îl macină pe om. „Dacă suntem sedentari, iar n-am făcut nimic. Astăzi avem trei mari duşmani: alimentele proaste, devitalizate, stilul de viaţă sedentar (sau «de înalt risc») şi stresul psiho-emoţional. Toate pot fi gestionate”, a concluzionat Mencinicopschi.
Specialistul în nutriţie sportivă consultat de noi este de părere că pentru fiecare om dieta sănătoasă înseamnă „dieta cu care se simte cel mai bine”. „Unii oameni tolerează mai bine cantităţile mari de carne, alţii au nevoie de vegetale, alţii sunt axati pe lactate. Pentru fiecare dintre noi importantă este eliminarea alimentelor ultra-procesate (zahăr, făină albă de grâu, uleiuri rafinate şi grăsimi denaturate) şi includerea alimentelor proaspete, locale şi de sezon, preparate la temperaturi optime. Prin dietă înţelegem un mod sistematizat de alimentaţie, nu neapărat o cură de slăbire sau de înfometare. Există diete concepute pentru mărirea performanţelor intelectuale sau sportive, prelungirea vieţii, prevenirea anumitor boli cu importantă componenta ereditară”, a completat şi Cristian Mărgărit.
Dieta Atkins scurtează viaţa
„Vei reuşi să slăbeşti, dar şi să-ţi îmbunătăţeşti starea de sănătate”, spune medicul care a inventat acest program de slăbire, dr Atkins, supranumit şi părintele dietelor proteice. Nu de aceeaşi părere sunt, însă, alţi nutriţionişti.
Un amplu studiu efectuat cu aproape trei ani în urmă, în Statele Unite ale Americii, a arătat că dieta Atkins, una dintre cele mai populare din lume, nu este deloc sănătoasă – aşa cum se credea până atunci – şi că aceasta poate scurta durata de viaţă. Studiul a fost făcut pe 85.000 de femei de-a lungul a 26 de ani şi pe 45.000 de bărbaţi timp de 20 de ani, iar concluzia cercetătorilor care s-au ocupat de acesta a fost că dieta Atkins – bazată pe proteine de provenienţă animală – este periculoasă atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, deoarece creşte gradul de mortalitate în rândul celor care o pun în aplicare.
Una dintre consecinţele negative este apariţia carenţelor de vitamine şi minerale, iar de aici şi alte probleme de sănătate, cum ar fi stările prelungite de oboseală, ameţeală, insomnie şi anemie. Dezechilibrul nutriţional pe care îl presupune acest regim alimentar – excesul de proteine şi grăsimi, corelat cu deficitul de carbohidraţi – afectează metabolismul.
Prin metabolizarea excesului de proteine creşte, implicit, şi nivelul de uree şi acidul uric – substanţe care se elimina la nivel renal şi care, dacă au o concentraţie crescută în organism, prezintă un efect toxic pentru multe organe, cele mai afectate fiind rinichii, ficatul, colonul şi creierul.
Bolile cardiovasculare reprezintă un alt efect negativ al dietei Atkins. Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate creşte nivelul de colesterol şi riscul aterosclerozei – boala considerată factor de risc major în afecţiunile cardiovasculare, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale. De asemenea, creşte riscul de infertilitate şi de obezitate, dar şi riscul de a face diabet zaharat de tip II.
Dieta KEN sau regimul mireselor – una dintre cele mai periculoase din lume
Dieta KEN (Ketogenic Enteral Nutrition), cunoscută şi drept regimul viitoarelor mirese, este una dintre cele mai controversate şi totodată cele mai periculoase diete existente vreodată. Aceasta presupune eliminarea totală a mâncării şi hrănirea printr-un tub introdus prin nas, care ajunge direct în stomac. Acesta este conectat la o pungă cu o pompă electrică, ce funcţionează zi şi noapte, şi livrează organismului doi litri dintr-o soluţie – o formulă nutritivă bogată în proteine şi apă, din care sunt excluşi în totalitate carbohidraţii – în 24 de ore, fără a depăşi 800 de calorii pe zi. Regimul durează 10 zile, timp în care persoana care optează pentru acesta nu trebuie să mănânce nimic. Pentru că are nevoie de energie, organismul este forţat să „mănânce” din stratul de grăsime.
Se spune că este noua dietă preferată a modelelor, dar şi a viitoarelor mirese, care, dorindu-şi să scape rapid de kilogramele în plus, apelează la această hrănire artificială. Specialiştii nutriţionişti spun că o persoană sănătoasă are nevoie de cel puţin 1.200 de calorii pe zi, iar carbohidraţii sunt indisensabili pentru funcţionarea creierului, motiv pentru care această înfometare duce la epuizare. Mai mult, prin „topirea” bruscă a grăsimilor, organismul este „otrăvit” cu substanţele depozitate aici. „Fierul, mercurul, plumbul sau reziduurile de pesticide sunt păstrate în mod normal de stratul de grăsime. Odată ce am scăpat brusc de acest strat, organismul este «bombardat» cu aceste substanţe, care duc la apariţia intoxicaţiilor acute, ce ne distrug ficatul şi creierul”, a explicat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
De asemenea, dieta KEN este periculoasă pentru persoanele cu insuficienţă renală sau cu alergie la proteinele din lapte, dar, spre deosebire de dieta Atkins, poate fi adoptată de cei cu probleme cardiace.
„Party Girl Drip”, o doză de dietă intravenoasă
O altă dietă renumită, care a fost inclusă de către experţii Asociaţiei Dieteticienilor din Marea Britanie într-un top al celor mai periculoase regimuri alimentare, este „Party Girl Drip”, despre care se spune că ar fi fost urmată de Rihanna sau de producătorul TV Simon Cowell, în momentele de epuizare. Dieta presupune injectarea intravenoasă a unei soluţii, un cocktail de vitamine, magneziu şi calciu şi era folosită, iniţial, pentru a-i trata pe cei care sufereau de malnutriţie sau pe bolnavii cronici. Nutriţioniştii britanici susţin, însă, că „există puţine dovezi că dieta funcţionează pentru oamenii sănătoşi”. Chiar şi dacă ar funcţiona, aceasta este o metodă invazivă, fiind demonstrat efectul negativ al dozelor ridicate de vitamine şi „este preferabil să mănânci mai puţin sau să consumi multe lichide decât să ţi se injecteze ceva în corp”.
