Am urmărit declaraţia televizată a preşedintelui Băsescu, referitoare la situaţia din Ucraina. Denumită pompos „Declaraţia statului român”, aceasta menţionează următoarele:
– România susţine fără rezerve independenţa şi integritatea Ucrainei şi recunoaşte noile autorităţi de la Kiev. De asemenea, consideră agresiune din partea Rusiei trimiterea de trupe în Crimeea.
– România consideră ilegitimă declararea independenţei faţă de Ucraina de către Crimeea, prin parlamentul său. Totodată, consideră referendumul din 16 martie neconstituţional.
– România aşteaptă de la noile autorităţi de la Kiev să depună eforturi pentru calmarea situaţiei din ţară şi să ia măsurile necesare pentru protecţia minorităţilor, cu menţiune pentru minoritatea românească.
– Este imperativ ca Rusia să recunoască noile autorităţi de la Kiev ca parteneri de dialog.
A mai spus multe domnul preşedinte, în stilul său caracteristic. Adică a trecut de la tonul patetic, când a pomenit de „conflictul îngheţat” din Transnistria ce ar putea trece R.Moldova următoarea pe listă, la tonul băşcălios când a menţionat că nu este posibil un conflict între România şi Rusia; „Nu ne vom trezi cu tancuri la graniţă”. Mă rog, atât declaraţia cât şi dialogul cu ziariştii se încadrează perfect în tiparul proverbului „ţara arde şi baba se piaptănă”.
Însă domnul preşedinte nu a spus esenţialul; această declaraţie reprezintă şi punctul de vedere al poporului român? Răspunsul este: NU! Românii văd situaţia din Ucraina, evoluţia evenimentelor din zonă prin comparaţie cu evenimentele din decembrie 1989. Iar prin experienţa celor mai bine de douăzeci de ani de „democraţie” locală, cu parfum de Washington şi Bruxelles, românii ştiu precis cine este agresorul în Ucraina. Şi care sunt scopurile sale: acapararea resurselor acestei ţări şi folosirea ca bază de atac împotriva Rusiei. Şi ce câştigă ucrainenii îmbătaţi cu lozinci despre „democraţie şi libertate”: un pachet de biscuiţi pe cap de locuitor, oferit de Victoria Nuland în persoană. Atât!
Este suficient să arunci o privire pe forumurile de dezbatere online, pe comentariile cititorilor la articolele corifeilor pro americani şi pro-europeni din alte asemenea publicaţii. Este suficient să asculţi şi discuţiile oamenilor pe stradă, în autobuz, în alte locuri publice, pentru a trage concluzia că românii nu vor să fie implicaţi în nici un fel în conflictul din Ucraina. Românii vor rezolvarea problemelor grave care le afectează existenţa: sărăcia, polarizarea socială, lipsa locurilor de muncă, rezolvarea crizei din sănătate şi multe altele. Nicidecum nu vor rosti la unison cu Băsescu textul „Declaraţiei statului român”.
Din contră, românii îşi dau seama că lovitura de stat din Ucraina a fost organizată şi dirijată de Washington şi Bruxelles, îşi dau seama de jaful economic ce va urma. Şi, chiar dacă majoritatea nu manifestă simpatie pentru Rusia, trag nădejde ca aceasta să ridice stavila contra poftelor hrăpăreţe ale celor doi tartori din Occident.
În rândul românilor există oameni care îşi dau seama că o politică de sorginte rusofobă nu duce la nimic bun. Din contră, o politică de deschidere faţă de Rusia, de relansare a relaţiilor pe multiple planuri ar duce la recâştigarea unei pieţe imense, pe care am mai fost prezenţi cu succes cândva. Această piaţă, prin cerea sa, poate duce la relansarea industriei, agriculturii şi serviciilor în România, la crearea unui mare număr de locuri de muncă, la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Atât eu cât şi alţi colaboratori am explicat în repetate rânduri acest mecanism, singurul care ar scoate România din recesiune.
Noi, toţi aceşti oameni, reuniţi în Asociaţia de Cooperare România-Rusia, vom activa în continuare pentru relansarea relaţiilor dintre România şi Rusia. Nu ne vor opri sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, nu ni se va putea impune să privim numai către Bruxelles şi către Washington. Nu ne va opri o declaraţie prezidenţială, care nu exprimă voinţa populară, ci dictatul aceloraşi puteri care sunt autoarele loviturii de stat şi a haosului prezent în ţara vecină! Vom merge înainte, către pace şi progres, nu către haosul ce vrea să aducă o nouă ordine pe care nu o dorim!
Da ,cred ca toata lumea s-a saturat de ” apartenenta la UE si NATO ” a Romanie pentru ca vedem in fiecare zi rezultatele acestei apartenente. Nu spun ca ar trebui sa trecem de partea cealalta dar o relatie mai stransa economic cu Rusia ne-ar fi mai de folos decat un sclavagism modern cu UE si NATO ( avem destule exemple pentru asta ). Si pentru ca tot patitu-i invatat poate am invatat ceva din relatiile noastre cu cele doua entitati ca sa ne ferim sa le mai repetam si cu Rusia.