Dobrogea este renumită pentru multitudinea de aşezări şi monumente antice. Aceste afirmaţii sunt consacrate de numeroasele descoperiri arheologice de-a lungul şi de-a latul spaţiului danubiano-pontic. Marile cetăţi pontice greceşti şi cele romane de pe limes-ul dunărean sunt arhicunoscute şi au reprezentat adevărate tezaure de cunoştinţe pentru cercetătorii români şi străini veniţi aici. Toată lumea ştiinţifică este de acord că, pe lângă ceea ce a fost deja descoperit, există în Dobrogea un potenţial uriaş de dovezi istorice privind civilizaţia omenească în acest spaţiu. Ceea ce ne-a atras atenţia au fost încercările făcute prin noile tehnologii de identificare pe teren cu ajutorul satelitului.
Preluând vechea metodă a fotografiei aeriene utilizată cu destul de mult succes în arheologie, pasio-naţi ai acestui domeniu folosesc din ce în ce mai mult aplicaţii gen Google Maps sau Google Earth pentru a evidenţia zone cu potenţial arheolo-gic. Unul dintre pasionaţi este un inginer braşovean, căruia, urmărind prin aplicaţia Google Earth lanţul de cetăţi de pe malul dobrogean al Dunării, atenţia i-a fost atrasă de alte formaţiuni, desene şi structuri stranii. Capturile scot la iveală urme de o acurateţe uimitoare. Se remarcă în aceste fotografii posibilitatea existenţei unor fortificaţii antice în forme dantelate, tumuli (morminte antice în forma de movile) extrem de interesante, urme ale drumurilor antice ce au străbătut Dobrogea de la un capăt la altul, sau poate monumente funerare. Amintind de filmele de spionaj din Războiul Rece aceste urme din sol îţi pot lăsa imaginaţia să scape liberă.
Sanctuare solare la Seimeni?
Inginerului i-a atras atenţia nord-estul localităţii unde se observă o aglomerare de structuri în formă de cerc. Se cunoaşte existenţa unei aşezări din a doua epocă a fierului în regiune, putând fi atribuită zonei culturale trace. Forma de cerc în cultul solar este binecunoscută în perioada geto-dacă având în vedere “soarele de andezit” de la Sarmizegetusa. Aceleaşi forme de cerc se pot observa şi în apropiere de localitatea Mireasa. Fiind şi pasionat de arheologie, inginerul braşovean a încercat să atragă atenţia postând capturile pe internet.
Varianta bătrânilor din Seimeni însă este că acolo, cu o sută de ani în urmă, era zonă de armane – se treierau cerealele. Explicaţia ar fi că, legate de stâlpi, animale de tracţiune trăgeau peste cereale pietrele care scuturau boabele din teci. Fiind legate, traiectoria animalelor era circulară, de unde cercurile. Chiar şi numai atât de-ar fi, cercurile care împânzesc vecinătatea Seimeniului cum priveşti dinspre satelit, relevă tot o bucată de istorie şi etnografie. Însă doar dacă se va cerceta se va şti cu siguranţă dacă este doar atât.
Dantela de la Palazu Mic – fortificaţii sau tranşee?
Altă structură interesantă apare în dreptul localităţii Palazu Mic. De sus pare o dantelă care pe porţiuni a rămas intactă, iar pe alte porţiuni s-a rupt, fiind un fel de încâlceală, fără o regulă vizibilă. Singura caracteristică ce se păstrează este forma lanţului – un zig-zag uniform, egal, ca o pazmanterie.
Desigur acestea pot rămâne la stadiul unor speculaţii făcute de pasionaţi în arheologie dar poate reprezenta un început în munca arheologilor de a scoate la iveală noi descoperiri şi de a completa tabloul cultural atât de sofisticat al Dobrogei şi, de ce nu?, poate fi exploatat din punct de vedere turistic.
Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie este de acord că aplicaţiile Google Earth şi Google Maps „ajută, sigur, dar trebuie să ajungem şi în teren. De obicei nu pornim noi astfel de căutări că n-avem timp, suntem sesizaţi din exterior”. De cercurile de la Seimeni a auzit şi s-a săturat să tot audă de ele. Despre Palazu Mic ne-a spus că există o aşezare de epocă romană şi bizantină de sec. IV – VI, dar despre dantelărie nu ştie nimic „s-ar putea să fie ceva tranşee”.
sursa si foto: http://www.cugetliber.ro/http://www.rostirea.ro/
