Campania ZIUA MUNCII prezintă astăzi o imagine de ansamblu a pieţei muncii din România, alături de topul celor mai des întâlnite trei meserii din fiecare judeţ. Una dintre surprizele scoase la lumină de datele centralizate de Gândul pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii este situaţia din Capitală, unde cea mai râvnită profesie este cea de bodyguard
ZIUA MUNCII, campania demarată de gândul de 1 Mai prin care şi-a propus să prezinte o fotografie completă şi neretuşată a pieţei muncii din România , continuă astăzi cu prezentarea celor mai populare meserii din Bucureşti şi din ţară, după ce în zilele trecute va arătat că statul este cel mai mare angajator în 17 judeţe din România şi că meseria de profesor este cea mai populară la nivel naţional.
Metropola cu peste 1,9 milioane de locuitori s-a transformat în ultimii ani din „Capitala vânzătorilor” în „Capitala bodyguarzilor”. Statisticile oficiale obţinute de gândul arată că aproape 68.000 de bucureşteni lucrează în domeniul protecţiei şi al gărzii, numărul lor înregistrând pe parcursul lui 2013 o creştere semnificativă, de aproape 11%.
Nu este însă de mirare că în Bucureşti există atât de mulţi salariaţi care protejează diverse obiective, patrulează sau se ocupă de transportul banilor sau al altor obiecte de valoare (caen 8010). În Capitală există numeroşi oameni de afaceri care îi angajează pentru protecţie, sute de sucursale şi agenţii bancare se bazează pe serviciile lor de livrare a banilor cu maşini blindate, iar alte sute de magazine au nevoie de un profesionist care să asigure paza.
Printre cei mai mari angajatori de profil se numără companii precum BGS, G4S sau Scorseze International Security. Doar una dintre diviziile BGS are, spre exemplu, peste 2.800 de angajaţi şi a realizat, în 2012, afaceri de 25,9 milioane de euro, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor publice (MFP).
FOTO: Publimedia/Shutterstock
Alţi 3.391 de angajaţi lucrau, în aceeaşi perioadă, pentru o divizie a grupului de securitate G4S, care deţine o cotă de piaţă de peste 83% din serviciile de procesare de cash, transport valori şi alimentări de bancomate. Această divizie înregistra în 2012 afaceri de 29,6 milioane de euro. În total însă, pentru compania de securitate lucrează peste 6.000 de români.
Scorseze International Security a înregistrat în 2012 afaceri de 18,7 milioane de euro, profitul realizat fiind de 6,4 milioane de euro. Compania are 3.000 de angajaţi şi lucrează şi pentru Imprimeria Naţională. La finele anului trecut, Scorseze a semnat un contract de 1,4 milioane de euro pentru servicii de pază la tipografia statului.
Meseria de bodyguard nu este populară doar în Bucureşti, ci şi în judeţe precum Ilfov sau Olt, fiind practicată în aceste regiuni de peste 11.700 de români.
Expansiunea reţelelor de magazine îşi spune cuvântul în Capitală
Locul al doilea în topul profesiilor bucureştenilor regăsim meseria de vânzător. Peste 61.800 de salariaţi din Capitală lucrau la finele anului trecut în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate (caen 4711). În urmă cu doi ani aceştia ocupau însă primul loc al podiumului, când în total 61.796 de bucureşti activau în acest domeniu, cu 604 în plus faţă de bodyguarzi.
La finele anului 2013, în Capitală existau 25 de hipermarketuri, sute de magazine ale unor retaileri precum Mega Image, Profi, Billa, Penny XXL, Lidl şi chiar mai multe magazine aflate la colţul blocului.
FOTO: Publimedia/Octav Ganea
Ultimul loc în top trei cele mai populare domenii în rândul locuitorilor Capitalei se află cel de intermedieri monetare, generic spus „bancherii” (caen 6419). Ei câştigă în prezent un salariu mediu net lunar de 3.690 de lei, dublu faţă de media naţională. Cu toate acestea, numărul „bancherilor” din Bucureşti a scăzut în 2013 cu 2,2%, ajungând la 51.433 de persoane. În urmă cu doi ani aceştia ocupau tot al treilea loc în clasament.
Dintre cei 1,9 milioane de locuitori, aproape 1,3 milioane activau pe piaţa muncii la finele anului trecut, numărul lor fiind în creştere cu 5,4% faţă de 2012. În Bucureşti sunt înregistrate peste 134.000 de firme care derulau, în 2012, afaceri totale de 81,9 miliarde de euro. Suma reprezintă 35% din cifra cumulată de afaceri a tuturor companiilor din România, reiese din datele centralizate de Ziarul Financiar, pe baza informaţiilor Registrului Comerţului (nu au fost luate în considerare băncile şi instituţiile financiare).
Bucureştiul este polul românesc al afacerilor, aici avându-şi sediile multe dintre cele mai mari companii din ţară. Printre acestea se numără Petrom – cea mai mare companie din România, după cifra de afaceri, Rompetrol Downstream – divizia de retail a grupului petrolier kazah Rompetrol, producătorul de ţigarete British American Tabacco, operatori de telefonie mobilă ca Orange şi Vodafone, dar şi subsidiare ale unor giganţi IT ca Microsoft, Oracle sau Adobe.
Drept urmare, rata şomajului înregistrată la nivelul Capitalei este una dintre cele mai scăzute din ţară, respectiv de 2,1%.
IMAGINEA DE ANSAMBLU A PIEŢEI FORŢEI DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA
Descarcă AICI codurile CAEN aferente meseriilor prezentate în infograficul de mai sus
– Clujul este singurul judeţ din ţară în care specialiştii IT se află în topul meseriilor cu cei mai mulţi salariaţi, respectiv pe locul trei. În total, 8.827 de persoane au activităţi de realizare la comandă a soft-urilor, în creştere cu 30,9% faţă de 2012.
– Numărul de angajaţi a crescut în toate judeţele din România, cu excepţia Covasnei unde a scăzut cu 0,2% la 45.349 de persoane, reiese din datele Inspecţiei Muncii centralizate de gândul.
– Judeţele Hunedoara şi Vâlcea au înregistrat cele mai mici creşteri ale numărului total de angajaţi, respectiv de mai puţin de procent în ultimul an. În Hunedoara, spre exemplu, principalele domenii de activitate, respectiv extracţia cărbunelui şi fabricarea articolelor din fire metalice, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de salariaţi, de 10,2%, respectiv de 8,8%.
– Aproape 40% dintre persoanele nou-intrate pe piaţa muncii din Bistriţa-Năsăud s-au îndreptat către activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, propulsând acest domeniu pe locul trei în topul celor mai populare la nivel local.
– Judeţul Maramureş este singurul din ţară unde cei mai mulţi salariaţi se ocupă de fabricarea de mobilă, respectiv 8.078 persoane. Acest domeniu este popular şi în Satu Mare unde a intrat pe locul trei în top cu 4.557 de salariaţi.
– La nivel naţional există 17 judeţe în care pe primul loc al clasamentului privind cel mai mare număr de salariaţi se află domenii finanţate de la bugetul statului. Acestea sunt Alba, Bacău, Botoşani, Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vâlcea şi Vaslui.
– În două judeţe din ţară, respectiv Hunedoara şi Gorj cel mai mare număr de salariaţi lucrează în minerit, aici existând de altfel importante complexe energetice.
– În Constanţa şi în Tulcea, cei mai mulţi salariaţi lucrează în construcţia de nave, 6.996 de persoane, respectiv 4.314 persoane.
– Mulţi dintre cei mai importanţi jucători din industria de încălţăminte din România sunt concentraţi în judeţul Bihor. În total, 16.579 de angajaţi lucrează în fabricile acestora.
În numeroase judeţe din ţară, pe primele poziţii ale clasamentului se regăsesc salariaţi din comerţ, din construcţii sau bugetari. Campania gândul ZIUA MUNCII v-a prezentat situaţia judeţelor unde cei mai mulţi salariaţi lucrează pentru stat. Veţi putea citi în aceste zile despre situaţia angajaţilor de pe şantierele din România.
O altă industrie care s-a remarcat prin numărul mare de locuri de muncă pe care susţine este cea auto. În opt dintre judeţele ţării salariaţii săi au în top.
Industia auto „conduce” economia din opt judeţe
Industria auto românească este extrem de dezvoltată, dacă ne raportăm la topul celor meseriilor cu cel mai mare număr de salariaţi din fiecare judeţ. Peste 92.100 de români lucrează în fabricile şi uzinele de maşini şi piese auto, dacă luăm în considerare cele mai populare trei profesii la nivel judeţean.
Opt dintre judeţe se remarcă având pe primele trei poziţii ale clasamentului, salariaţi din una sau din două sectoare ale acestei industrii, conform datelor Inspecţiei Muncii obţinute şi centralizate degândul.
Argeş rămâne „motorul” industriei auto româneşti. Pe locurile 1 şi 3 în topul domeniilor cu cel mai mare număr de salariaţi la nivel local se găsesc cele de fabricare a autovehiculelor (caen 2910), respectiv de fabricare a pieselor auto (caen 2932). Pe platforma Dacia de la Mioveni lucrează peste 14.000 de angajaţi care se bucură de un salariu mediu net de peste 3.100 de lei pe lună, dublu faţă de media înregistrată la nivelul judeţului Argeş.
Lor li se adaugă alţi aproape 160.000 de salariaţi, dintre care 114.000 în mediul privat. În total, companiile din judeţul argeşene realizau în 2012 o cifră de afaceri de 9,1 miliarde de euro.
FOTO: Bogdan Iordache/Publimedia
Aradul este un alt centru important al industriei auto din România. Primele două locuri în topul judeţean al celor mai râvnite profesii sunt ocupa de salariaţii care se ocupă cu fabricarea de echipamente (caen 2931) şi de piese auto.
Printre marii angajatori din acest domeniu se numără japonezii de la Takata Petri (346,9 milioane de euro cifră de afaceri, 4.168 angajaţi în 2012) şi Yazaki Component Technology (150,6 milioane de euro cifră de afaceri, 932 de angajaţi în 2013).
Şi la Sibiu întâlnim o situaţie similară. Pe primele două locuri se găsesc tot muncitorii care fac piese auto, numărul lor depăşind 12.000 de persoane la finele anului trecut. Continental Automotive Systems (342,5 milioane de euro cifră de afaceri, 1.762 de angajaţi în 2012), Marquardt Schaltsysteme (121 de milioane de euro cifră de afaceri, 1.100 de angajaţi în 2012) şi Takata Sibiu (96,9 milioane de euro cifră de afaceri, aproape 2.200 de angajaţi în 2012) se numără printre marii jucători din industria locală.
Celelalte judeţe unde în top trei cele mai populare meserii pe plan local se află profesii specifice industriei auto sunt:
Caraş-Severin – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel judeţean – 4.781 salariaţi, salariu mediu net din judeţ era de 1.231 de lei la începutul lui 2013). Printre angajatorii importanţi de la nivel local se află TMD Friction, un producător de piese şi de accesorii auto care a înregistrat, în 2012, o cifra de afaceri 46,3 milioane de euro şi un profit net 10,1 milioane de euro.
Bistriţa-Năsăud – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel judeţean – 5.116 salariaţi, salariu mediu net din judeţ era de 1.214 lei la începutul lui 2013). Una dintre cele mai importante companii care îşi desfăşoară activitatea la nivel local este Leoni Wiring Systems Bistriţa, producător german de piese şi componente auto (171,2 milioane de euro cifră de afaceri, peste 3.100 de angajaţi în 2012).
Braşov – fabricarea de piese auto (locul I la nivel judeţean – 10.170 salariaţi, salariu mediu net din judeţ era de 1.466 de lei la începutul lui 2013). Producătorul de componente auto Autoliv (425,2 milioane de euro, peste 3.700 de angajaţi în 2012) şi firma specializată în fabricarea angrenajelor, a cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie Schaeffler România (320,4 milioane de euro cifră de afaceri, aproape 3.500 de angajaţi în 2012) se numără nu doar printre cei mai mari jucători din industrie, dar şi printre cele mai valoroase companii din judeţ.
Timiş – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel judeţean – 12.471 salariaţi, salariu mediu net din judeţ era de 1.526 de lei în 2012). Aproape 2.300 de angajaţi lucrau anul trecut pentru firma deprofil Kromberg & Schubert a cărei cifră de afaceri atingea, în aceeaşi perioadă 118,9 milioane de euro.
Satu Mare – fabricarea de echipamente auto (locul I la nivel judeţean – 6.802 salariaţi, salariu mediu net din judeţ era de 1.153 de lei). Printre companiile de profil din judeţ se numără Autonova (8,1 milioane de euro cifră de afaceri, 180 de angajaţi în 2012).
