După cum se ştie, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv alături de doi oameni de afaceri, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, pentru luare/dare de mită, fals şi spălare de bani. Procurorii îl acuză pe Uioreanu că a luat de la cei doi aproape un milion de lei mită, 300 mii lei, respectiv 700 mii lei. Reţeta e banal de penală: îţi dau ilegal o lucrare din banii statului, tu cotizezi la buzunarul meu. Aloc bani pentru lucrări, tu din nou cotizezi.
Cine este Ioan Bene
Din cele 8 firme cunoscute de noi ca fiind păstorite de Ioan Bene (Ben Ben SA, Ben Ben SRL, IT Transilvania, Construdava, Construdava Subcontractor, Panpetrol, Napocamin, Napoca Construcţii) 4 sunt pe butuci fiind în insolvenţă şi una singură nu are zeci de bilete la ordin neonorate sau file CEC neplătite sau datorii la bugetul de stat! Ben Ben SA are 7 file CEC neonorate, din care 6 pentru motive majore, suma totală refuzată la plată fiind de 765.533,86 lei! De asemenea, Ben Ben SA se mai mândreşte cu 1.589 (!!!) bilete la ordin neplătite, suma totală refuzată la plată fiind de 65.706.182,56 RON! Construdava a împânzit lumea afacerilor cu doar câteva zile înainte de a-şi cere insolvenţa cu 8 bilete la ordin neonorate, din care 7 cu motive majore, suma totală refuzată fiind de 894.480 lei. La fel, Construdava Subcontractor a lăsat în urmă 19 bilete la ordin neonorate, potrivit Fişierului Naţional al Incidentelor de Plată (FNIP), în sumă totală de 221.362,68 RON.
Culmea este că toate acestea au fost emise cu numai câteva zile înainte de 6 noiembrie 2013, data la care s-a depus dosarul de insolvenţă, adică în 31.10.2013 şi primele zile ale lunii noiembrie 2013. Panpetrol, acţionari Ben Ben SA şi Ben Ben SRL, nu face excepţie. Astfel, potrivit Centralei Incidenţelor de Plăţi, Panpetrol avea la finele anului trecut neonorate un număr de 11 file CEC şi 240 bilete la ordin. În ceea ce priveşte filele CEC, suma de plată este de 3,560 milioane lei, motivele de neplată fiind majore, precum: cec refuzat din lipsa totala de disponibil, în cazul prezentării la plata înainte de expirarea termenului de prezentare ori cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară. Cu alte cuvinte, Panpetrol emitea file cec ca plată pentru serviciile unor alte companii, dar conturile sale rau goale sau, şi mai grav, emitea file cec în perioada în care nu avea voie să facă acest lucru. La capitolul bilete la ordin, cele 240 bilete cumulează o sumă de plată de 28,580 milioane lei. 210 bilete la ordin au fost refuzate din motive majore (în sumă totală de 23,806 milioane lei), iar 30 din motive minore (în sumă totală de 4,773 milioane lei). După preluarea Napoca Construcţii de către Ioan Bene, compania a emis 5 file cec fără acoperire şi 159 bilete la ordin refuzate la plată, majoritatea din motive majore (totalul companiei de-a lungul anilor fiind de 9 file cec şi 399 bilete la ordin, în sumă de 1,790 milioane lei, respectiv 2,259 milioane lei). Şi acestea doar până la inaugurarea pistei, adică mijlocul lunii octombrie a anului trecut.
Iar acestea sunt doar câteva exemple ale dibaciului cârmaci Ioan Bene.
Dacă ar fi vorba doar de propriile firme şi propriile insolvenţe, nu ar fi o tragedie. Dar, în momentul în care tu ai mii de bilete la ordin neplătite şi fel cec neonorate, în valoare de aproape O SUTĂ MILIOANE LEI, această sumă se contorizează ca pierdere în contabilitatea altor firme, care nu şi-au mai încasat banii pentru serviciile prestate către firmele lui Ioan Bene. Lucru care se traduce în alte insolvenţe provocate şi datorii la stat. Un bulgăre care merge la vale şi devine din ce în ce mai mare. Şi duce la disperare. Disperare care duce la plângeri la Poliţie pentru înşelăciune, pentru că, în mod normal, o filă cec neonborată înseamnă ani grei de puşcărie! Plângeri care în ultima perioadă au devenit din ce în ce mai dese, oamenii căpătând curaj în a-şi spune păsul, în a se plânge organelor vizavi de modul în care firme din grupul cunoscut sub denumirea de Grupul de Firme Unirea le-au dat ţeapă.
După arestarea celor trei, preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, şi Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, am aflat nedumeriţi că ar fi fost vorba de bani pentru finanţarea campaniei electorale. Cei trei ar fi recunoscut că au primit, respectiv au dat bani, dar, ca la Radio Erevan, nu era şpagă, ci bani pentru campanie. Poate la recurs am putea afla că erau bani pentru orfelinate. MITA, într-adevăr, poate fi disimulată în multe feluri. Iar pentru finanţarea campaniei electorale există contracte legale de donaţie.
Oricum, în dosar procurorii scriu negru pe alb că nu este vorba strict de pistă sau de parcarea pentru aeronave. Bene ar fi dat mita către Uioreanu în perioada octombrie 2012 – martie 2014. Circuitul Sfântei Şpăgi ar fi început la doar câteva luni după ce Uioreanu a ajuns preşedinte al CJ Cluj. Şi era vorba de mită pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul CJ Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de Aeroport, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean.
Iar legat de Aeroport, preacinstitul Bene îşi încasase banii aferenţi lucrării prin factoring.
Construcţia pistei de 2.100 m a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj a costat aproximativ 40 de milioane euro, investiţie finanţatăîn mare parte de administraţia judeţeană, Consiliul Judeţean, parţial de Guvernul României. Lucrarea a fost contractată la preţul iniţial de 137,8 milioane de lei (fără TVA), de către consorţiul Construcţii Napoca SA – Icco Systems – Geo Arc Otopeni. Pe parcurs, prin suplimentări ale sumei iniţiale, pista a ajuns să coste peste 188 de milioane de lei (tot fără TVA). Pista va avea în final 3.500 de metri, iar costurile ar urma să se apropie de 80 milioane de euro.
Atât în timpul lucrărilor, cât şi după inaugurarea pistei în mediul clujean s-a trâmbiţat ideea potrivit căreia executantul, consorţiul din care face parte şi firma clujeană Napoca Construcţii, controlată de Ioan Bene, nu şi-ar fi primit banii, întrucât Consiliul Judeţean Cluj nu ar fi plătit facturile emise. Nimic mai fals. Napoca Construcţii şi-a primit banii aferenţi facturilor eliberate către Consiliul Judeţean pentru realizarea pistei de 2.100 metri. E drept, nu de la Consiliul Judeţean, ci de la o bancă. Printr-un instrument bancar numit factoring (plata anticipată a facturilor de către o bancă, contra unui comision, banca urmând ca apoi sa încaseze banii de la terţul care trebuia să plătească facturile). Concret, potrivit Avizului 2011-00023045882094-KMY / 2011-NOV-18 din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, între debitorul SC Napoca Construcţii şi creditorul juridic Garanti Bank Agenţia Cluj are loc predarea unui bun în garanţie de către debitor spre creditor, bun care constăîn: “CESIONAREA CU TITLU DE VANZARE-CUMPARARE IN FAVOAREA CESIONARULUI GARANTI BANK SA CONFORM CONTRACTULUI DE CESIUNE DE CREANTE NR. 14894 DIN DATA DE 07.11.2011, DE CREANTE IN VALOARE DE 24.225.000 EURO PE CARE CEDENTUL S.C. DE CONSTRUCTII NAPOCA S.A. LE ARE SAU LE VA AVEA DE INCASAT DE LA DEBITORUL CEDAT REGIA AUTONOMA AEROPORTUL CLUJ NAPOCA IN BAZA CONTRACTULUI DE LUCRARI NR. 146 DIN DATA DE 06.09.2011”.
Cu alte cuvinte, printr-un factoring, Napoca Construcţii îşi primeşte toţi banii aferenţi facturilor emise către Aeroport pentru lucrarea de la pistă, de la Bancă, şi nu de la Aeroport sau Consiliul Judeţean. Banca face acest lucru contra unui comision, şi mai apoi urmează să încaseze ea însăşi banii de la Aeroport/Consiliul Judeţean. De altfel, din noiembrie 2011, Napoca Contrucţii SA a încasat regulat şi la timp întreaga contravaloare a facturilor emise către Aeroport, de la Bancă. De altfel, aşa cum se vede mai jos, Napoca Construcţii a încasat constant facturile emise Aeroportului de la Bancă, doar din august 2013 până în decembrie 2013 fiind vorba de 10 facturi în valoare de, atenţie, peste 20 milioane lei.
În timp ce Aeroportul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj sunt deja datori vânduţi la o bancă şi, mai mult, caută să se împrumute de pe piaţa bancară, Napoca Construcţii era cu puşculiţa plină. Puşculiţă din care, potrivit procurorilor, dădea către preşedintele CJ Uioreanu. Un fel de parandărăt.
De asemenea, legat de faptul că săracul Bene nu avea bani de salarii, nu trebuie uitat faptul că din puzderia de contracte cu CJ Cluj, în valoare de zeci de milioane de euro, Bene a cumpărat jumătate de Cluj: restaurantele Aroma şi Da Vinci, Hotel Melody (preţ – 5 milioane de euro) precum şi alte investiţii mobiliare.
În aceste condiţii, Ioan Bene pare departe de a fi un biet muritor care doar căuta să hrănească gurile copiilor angajaţilor şi pentru aceasta s-a dedat la a da mită. E departe de un biet om de afaceri care nu mai răzbea în hăţişul „câinilor” de la stat care nu mai vroiau să îi plătească lucrările efectuate. Potrivit procurorilor DNA este doar un om de afaceri care a dat mită preşedintelui CJ Cluj. De ce? Pentru a-i finanţa lucrările.
Întrebaţi orice om de afaceri onest din Cluj dacă mai lucrează cu vreo firmă dea lui Bene şi de ce?! Vă va arăta teancul de file CEC neonorate şi de bilete la ordin neonorate.
