„Având în vedere actualul context politic din Europa Centrală şi de Est, precum şi sprijinul SUA pentru guvernul României şi modul în care acesta determină Bucureştiul să se deschidă pentru investiţii străine în sectorul energetic, guvernul României va elabora în următoarele luni un nou cadru legislativ care să promoveze investiţiile în acest domeniu„, scrie agenţia americană Stratfor intr-un articol intitulat „România observă oportunităţile pentru investiţii în energie”.
„După cum au arătat vizitele vicepresedintelui SUA Joe Biden şi a secretarului Apărării, Chuck Hagel, România (alături de Polonia) pare să fie unul dintre punctele centrale ale noi politici americane în Europa Centrală şi de Est. Ambii oficiali promis să sporească sprijinul economic, diplomatic şi militar pentru regiune, şi în special pentru România, pentru că Washingtonul doreşte să ridice o barieră între Marea Baltică şi Marea Neagră care să îndiguiască Rusia.”
Însă totul vine cu un preţ, chiar daca el pare mascat în analiza Stratfor de existenţa unei “vulnerabilităţi strategice însemnate” a României: faptul că ţara noastră nu produce decât 70% din necesarul de gaze naturale. Ne întrebăm în aceste condiţii cum poate fi caracterizată situaţia Bulgariei, a statelor baltice sau a Slovaciei, dependente de gazele ruseşti în proporţie de aproape 100%.
“Criza din Ucraina nu numai că a reiterat cât de urgent este ca guvernul să reducă dependenţa energetică faţă de ceea ce pare o Rusie tot mai volatilă şi agresivă, dar a arătat că România îşi poate crea oportunităţi comerciale, datorită bunăvoinţei regăsite a Washingtonului faţă de Bucureşti.”
“Companiile americane au poate cel mai mult capital disponibil şi cea mai mare expertiză în explorarea energetică şi sunt opţiunea cea mai bună pentru revitalizarea producţiei neperformante de gaze şi petrol din România. Dar guvernul României trebuie sa confrunte cu rezervele investitorilor occidentali faţă de intrarea pe o piaţă care până acum a fost relativ riscantă, în special din cauza costurilor impuse de hăţişul legislativ, birocraţie şi coruptia exagerată.”
“România are acum o fereastră de oportunitate semnificativă, dar temporară, pentru a-şi atinge unele din cele mai importante obiective strategice, prin atragerea investitorilor în industria sa energetică. De aceea nu este o surpriză ca premierul Victor Ponta a anunţat, pe 4 iunie, că, împreună cu Banca Mondială, este elaborată o nouă lege a petrolului. Aceasta va fi prezentată la finalul anului şi ar trebui să ofere o schemă a redevenţelor mai clară pentru exploatările licitate recent”, mai scrie Stratfor.
„Nu doar segmentul exploatării este cel care se bucură de atenţie din partea investitorilor şi a guvernului. Există o iniţiativă clara din partea principalilor actori în domeniu (OMV Petrom şi ExxonMobil în special) pentru ca guvernul şi principala companie de stat, Transgaz, să investească în infrastructura de trasport uzată a României. Infrastructura energetică a fost unul dintre subiectele de conversaţie şi studiu în timpul vizitei lui Biden, în luna mai, şi va fi cel mai probabil următoarea prioritate pe agenda energetică a guvernului.”
Rămân însă multe provocări pentru Romania, scrie Stratfor. “Controversa socială şi politică care înconjoară exploatarea aurului şi a gazelor de şist este poate cel mai grăitor exemplu despre cât de vulnerabil rămâne acest sector”, scrie Stratfor.
Iar apoi analiştii de la Stratfor par a se mira că “exploatarea resurselor cu un impact mare asupra mediului este o chestiune controversată”, protestele împotriva acestora fiind relativ obişnuite.
„Proiectul minier Roşia Montană, deţinut de compania canadiană Gabriel Resources, a provocat cele mai mari controverse în ultimii ani, oamenii protestând împotriva folosirii cianurilor, susţinând că acest proiect ar putea distruge peisajul. În noiembrie 2013, o comisie parlamentară a fost însărcinată cu revizuirea acestui proiect. Pe 3 iunie, Camera Deputaţilor a respins legea care ar fi permis începerea proiectului Roşia Montană.”
„Pe frontul gazelor de şist, compania americană Chevron a amânat începerea explorării din octombrie 2013 pentru mai 2014, din cauza protestelor împotriva exploatării gazelor de şist, chiar dacă compania avea toate permisele necesare pentru a-şi începe activitatea. Gazele de şist sunt privite la Bucureşti ca având o evoluţie pe termen lung, producţia urmând să atingă volume semnificative abia din 2020.”
„Guvernul scindat al României influenţează şi sectorul energetic al ţării. În România vor fi organizate alegeri prezidenţiale în noiembrie, iar despre Ponta se spune că ar candida. Chiar şi dacă nu candidează, Partidul Social Democrat trebuie să câştige alegerile, pentru a pune capăt actualei dispute dintre premier şi preşedinte, care acum aparţin unor partide politice diferite.
Campania electorală a Partidului Social Democrat se concentrează acum pe atragerea alegătorilor de centru-stânga şi de stânga, care tind să privească defavorabil exploatarea gazelor de şist (şi fracturarea hidraulică în special). Partidul încearcă să atragă şi voturi din partea grupurilor şi partidelor militanţilor pentru protecţia mediului, sau cel puţin încearcă să se asigure că aceştia nu vor sprijini candidaţii dreptei.
De aceea ne aşteptăm ca Bucureştiul să menţină o linie prudentă în privinţa gazelor de şist şi a exploatării aurului, cel puţin până la finalul anului (…) Schimbările majore în industria energetică din România vor fi văzute mai degrabă în 2015, însă piesele au început să se mişte de pe acum”, se încheie analiza Stratfor.
