ce mi-e tandra, ce mi-e mandra… de furat fura oricare
Diminuarea fondurilor pentru investiţii în proiecte de infrastructură i-a determinat pe unii dintre aşa-numiţii regi ai asfaltului să se orienteze către pieţe mai exotice, precum cea africană sau orientală. Gabon, Irak sau Algeria, dar şi Republica Moldova sunt doar câteva dintre noile destinaţii de afaceri din ultimii ani ale constructorilor români.
Fie că sunt contractori direcţi, sau subcontractori ai unor firme deja prezente pe aceste pieţe, constructorii români au început să prindă contracte de milioane de dolari în străinătate. Astfel, Pa&Co International, deţinută de omul de afaceri Costel Căşuneanu, a încasat în 2013 în Republica Moldova 11,48 milioane de euro din reabilitări de drumuri. La rândul său, Florea Diaconu, care controlează Delta ACM 93, construieşte 21 de kilometri de autostradă în Irak, iar în Gabon construieşte infrastructura aferentă unui cartier de locuinţe. Valoarea contractului din Gabon este de 10 milioane de euro.
Unul dintre regii asfaltului, care nu a dorit să îi fie făcut public numele, ne-a descris plastic situaţia de pe piaţa infrastructurii rutiere din România, în care firmele străine câştigă tot mai multe contracte în timp ce drumarii din România trebuie să se mulţumească cu contracte mai mici. „Cum ar fi să vină la dumneavoastră la masă copiii vecinului şi pe ai dumneavoastră să îi trimiteţi de acasă: plecaţi de aici, veniţi şi mâncaţi dacă mai rămâne ceva după ce se satură copiii vecinului”, comentează el.
Până la publicarea articolului, Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul de Comert Exterior din Ministerul Economiei nu au răspuns la solicitarea gândul pentru informaţii legate de afacerile firmelor româneşti de construcţii pe pieţele externe.
Delta ACM 93 – 100 de milioane de dolari pentru 21 de kilometri de autostradă în Irak
Unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa construcţiilor de drumuri şi autostrăzi din perioada 2007-2011, Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, şi-a îndreptat atenţia către Orientul Mijlociu, unde este prezentă din 2010, dar şi către Africa, unde a ajuns din 2011.
Contactat de gândul, Florea Diaconu spune că în prezent aproximativ 15-20% din cifra de afaceri a firmei sale este realizată din contracte de pe piaţa externă şi estimează că ponderea va creşte pe măsură ce proiectele pe care le are din afara României se dezvoltă.
În prezent firma sa construieşte un tronson de 21 de kilometri la autostrada Erbil-Koya, din regiunea Kurdistanului Irakian, care va fi gata în 2015. Florea Diaconu spune că valoarea finală a contractului va ajunge la 100 de milioane de dolari. Astfel că preţul per kilometru construit va fi de 4,76 milioane de dolari.
“În Irak avem un contract pentru 21 de kilometri de autostradă (primul tronson al autostrazii Erbil-Koya, din regiunea Kurdistanului Irakian n.n.). Lucrările au început în urmă cu circa trei ani şi estimăm că vor fi gata peste un an. Valoarea lucrărilor este de 80 de milioane de dolari până acum şi estimăm că va ajunge la 100 de milioane de dolari la final”, a declarat pentru gândul Florea Diaconu.
Este primul tronson din autostrada Erbil – Koysinjaq, în lungime totală de 58,3 kilometri.
Contract de 10 milioane de euro în Gabon
În Gabon, Delta ACM 93 a demarat anul trecut lucrările în cadrul unui contract pentru amenajarea infrastructurii – străzi, sisteme de apă şi canalizare – într-un cartier de locuinţe. Valoarea contractului din Gabon este de 10 milioane de euro.
Sursa koaci.com
Anul trecut firma lui Florea Diaconu a câştigat două contracte în valoare totală de aproximativ 70 de milioane de euro pentru construcţia a 2.700 de locuinţe sociale în localităţile Tebessa şi El Bayadh din Algeria. Delta ACM 93 ar urma să realizeze şi infrastructura adiacentă celor 2.700 de locuinţe, adică străzi şi sisteme de apă-canalizare. „Într-o lună începem şi lucrările în Algeria pentru construcţia a 2.700 de locuinţe”, a declarat pentru gândul Florea Diaconu.
O altă piaţă pe care este prezent Delta ACM este Republica Moldova. În Chişinău, Delta ACM are două contracte pentru reabilitarea a două străzi, fiecare contract având o valoare de circa 5 milioane de euro.
“Am participat la licitaţii. Suntem contractori, nu subcontractori în toate contractele pe care le avem”, ţine să precizeze Florea Diaconu.
Delta ACM, unul dintre cei mai mari constructori români, a fost înfiinţată în 1993 şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 544 milioane lei (123 milioane euro), având şi peste 1.500 de angajaţi. Delta ACM va realiza magistrala 5 a metroului din Bucureşti, precum şi lărgirea şoselei de centura a Bucureştiului.
Pa&Co International a încasat în 2013 în R. Moldova 11,48 milioane de euro din reabilitări de drumuri
Pa&Co International, controlată de omul de afaceri Costel Căşuneanu, este o altă firmă „abonată” la contracte cu bani de la stat.
În Republica Moldova firma Pa&Co International are două contracte cu Administraţia de Stat a Drumurilor din Republica Moldova. Unul pentru reabilitarea drumului R14 Bălţi-Sărăţeni, km 10-km 26, în valoare de 10.910.391 dolari, încheiat în 2011 şi unul pentru reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti, secţiunile km 96-km 122 şi km 122- km 151, în valoare de 32,9 milioane de dolari, parafat în iunie 2012, potrivit site-ului companiei.
Compania Pa&Co International SRL, prin filiala sa din Republica Moldova, a demarat proiectul de reabilitare a drumului magistral M3 Chişinău – Giurgiuleşti, pe tronsoanele între km 96 şi km 122 şi respectiv între km 122 şi km 151.
În Raportul anual pe 2013 al Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD) din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova se arată că Pa&Co International a executat în 2013 lucrări, aferente celor două contracte, de 215.994.000 lei moldoveneşti (circa 11, 48 milioane de euro) , reprezentând 41,8% din valoarea totală plătită din surse externe (împrumuturi şi credite) de ASD în 2013.
“Acestea reprezintă două proiecte majore din planul de dezvoltare a infrastructurii de drumuri din Republica Moldova, plan finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare. Drumul naţional M3 este de o importanţă strategică, el făcând legătura între capitala tării, Chişinău, şi extremitatea sudică, Giurgiuleşti, singurul port moldovenesc, situat atât la graniţa cu România, cât şi cu Ucraina”, se mândreşte pe site-ul său compania Pa&Co International.
Reprezentanţii Pa&Co nu au răspuns până la publicarea articolului la solicitarea gândul pentru informaţii despre aceste contracte.
În România, unele dintre contractele reprezentative ale Pa&Co International sunt autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti, un contract cu o valoare de 296 milioane euro, executat în asociere cu Spedition UMB, Euro Construct Trading 98, centura Ploieşti Vest, pasajul Pipera Bucureşti, reabilitarea pistei de aterizare – decolare a aeroportului internaţional Henri Coandă Otopeni.
Nelu Iordache, autostrada în Irak
Un alt rege al asfaltului, Nelu Iordache, aflat în prezent în arest la domiciliu, a anunţat în 2009 a câştigat un contract pentru realizarea unui tronson de 35 de kilometri de autostradă în Irak. Însă din cauza problemelor legate de birocraţia din ţara arabă contractul nu demarase în 2011. În aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.
Omul de afaceri Nelu Iordache se află, din 8 mai, în arest la domiciliu, după ce fost deţinut un an şi cinci luni.
Drumar nemulţumit: „Cum ar fi să vină la dvs. la masă copiii vecinului şi pe ai dvs. să îi trimiteţi de acasă: plecaţi de aici, veniţi şi mâncaţi dacă mai rămâne ceva după ce se satură copiii vecinului”
Un alt drumar îşi arată nemulţumirea faţă de situaţia de pe piaţa construcţiilor de drumuri din România, arătând că firmele străine câştigă tot mai multe contracte pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi în România, în timp ce firmele din România, care nu au acces pe pieţele străine, trebuie să se mulţumească cu contracte mai mici.
„Firmele româneşti nu au acces la contracte în străinătate. Aici este un singur sens. Vin străinii şi câştigă contractele în România. Cum ar fi să vină la dvs la masă copiii vecinului şi ai dvs să îi trimiteţi de acasă: plecaţi de aici, veniţi şi mâncaţi dacă mai rămâne ceva după ce se satură copiii vecinului. Cum ar fi?”, a descris situaţia pentru gândul unul dintre aşa-numiţii regi ai asfaltului din România.
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO: „Nu cred că cei care au ieşit pe alte pieţe lucrează în pierdere”
Preşedintele ARACO, Laurenţiu Plosceanu, spune că de regulă firmele româneşti de construcţii ajung pe pieţele străine ca şi subcontractori ai companiilor prezente deja pe pieţele străine.
“Se intră greu pe alte pieţe. De regulă trebuie să te asociezi mai întâi cu alte firme prezente pe acele pieţe. Marja de profit este astfel mult mai mică. Dar nu cred că cei care au ieşit pe alte pieţe lucrează în pierdere. Pe piaţa locală investiţiile au scăzut an de an, abuzurile sunt multe”, a declarat pentru gândul Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO.
Plosceanu spune că în prezent există oportunităţi de afaceri pentru proiecte în domeniul energiei, lucrărilor civile şi al instalaţiilor. Se caută subcontractori pentru Irak, dar şi pentru construcţia de locuinţe în India şi Angola.
