Zilele trecute, liderii Germaniei, Marii Britanii, Olandei şi Suediei au convenit, la Harspund, să ia măsuri împotriva emigraţiei româneşti. În schimb, premierul Victor Ponta se face că nu a auzit de această măsură.
Reuniunea de la Harpsund a fost deja amplu comentată, după ce Angela Merkel, David Cameron şi Mark Rutte au fost invitaţi de primul-ministru al Suediei, Fredrik Reinfeldt, la reşedinţa sa de vară pentru a discuta subiectul spinos al preşedinţiei Comisiei Europene, precizează „Deutsche Welle“. Conform declaraţiilor ulterioare, cancelarul Germaniei a dejucat „ambuscada” anti-federalistă, reafirmînd, mai ferm ca niciodată, susţinerea sa pentru Jean-Claude Juncker: „Am spus că Juncker este candidatul meu, că sper că va deveni preşedinte al Comisiei. Am spus acest lucru în Germania, îl repet şi aici”. În legătură cu ameninţările britanice legate de ieşirea din Uniunea Europeană, cancelarul a mai spus: „Nu putem lăsa pe planul al doilea ceea ce reprezintă spiritul european. Ori, ameninţările nu fac parte integrantă din acest spirit. Nu în felul acesta procedăm de obicei”.
Cu toate acestea, toţi observatorii sînt de acord că Angela Merkel va fi nevoită să facă, la rîndul ei, concesii. Tocmai „spiritul european” o obligă să-i ofere lui David Cameron o compensaţie. Nu ştim care a fost conţinutul discuţiilor, dar la aceeaşi Conferinţă de Presă comună, desfăşurată la Harpsund, premierul britanic a anunţat ceea ce i-ar reveni ca victorie în urma acestei reuniuni restrînse: „Am convenit ca să lucrăm împreună pentru a combate excesele libertăţii de mişcare.
Este adevărat că trebuie să fim liberi să călătorim în întreaga Europă în căutarea unui loc de muncă, dar este la fel de adevărat că nu trebuie să profităm nelegitim de sistemele de protecţie socială”. Punctul de vedere al lui David Cameron a fost susţinut şi de premierul Olandei, Mark Rutte: „Ca să putem menţine libertatea de mişcare avem nevoie de echitate pe piaţa muncii. Ori, asta înseamnă să combatem abuzurile care o ameninţă”.
Iar ca semn că reuniunea de la Harpsund a ajuns la un acord solid în această privinţă, cancelarul Angela Merkel a spus la rîndul său: „Ne pronunţăm în favoarea liberei circulaţii, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a curma abuzurile. Şi din acest punct de vedere Marea Britanie, Germania şi alte ţări merg în aceeaşi direcţie”. Nu se ştie exact ce conţinut ar putea să aibă acest acord privind limitarea turismului pentru beneficii sociale.
Dar este cert că măsurile care ar putea fi luate de statele naţionale ar putea fi atacate de Comisia Europeană, ceea ce pretinde ca viitorul preşedinte să fie el însuşi parte a acestei înţelegeri. Jean-Claude Juncker spunea, nu demult, că „nu va cădea în genunchi” în faţa nimănui, dar se pare că ar putea fi nevoit să renunţe la puritatea principiilor sale europene.
Lucrezi în Uniunea Europeană,dar ajutorul de şomaj îl iei din România
Libertatea de mişcare, un drept fundamental, nu va fi vizată de restrîngeri, dar va exista un pachet de hotărîri astfel încît persoane venite din alt stat al UE să nu beneficieze de ajutoare şi asistenţă socială în ţara de destinaţie. Mai simplu spus, o persoană din România va putea să lucreze oriunde în Uniunea Europeană, dar s-ar putea ca ajutorul de şomaj să nu-l poată lua decît în ţara din care a plecat. E ciudat faptul că decizii care vor afecta milioane de români au trecut neobservate în ţară. Nici un oficial nu a amintit nimic despre acest fapt, nici un lider al Opoziţiei nu anunţa opinia publică despre ce i se pregăteşte.
Dacă premierul Victor Ponta a admis în presa occidentală (CNN şi BBC) că există abuzuri pe care nu le aprobă, în ţară nu a discutat deloc această problemă. Aici, de la stînga la dreapta, s-a constituit un cor care atacă „populismul”, „extremismul” şi celelalte plăgi care s-ar fi abătut asupra Occidentului. Nimeni nu pare să vadă că modul acesta de a încuraja migraţia lipsită de responsabilitate este o problemă naţională mai înainte de a fi una europeană.
Dacă cei mai importanţi lideri din Europa se întrunesc pentru a lua măsuri împotriva migraţiei româneşti, politica românească decade total din demnitatea ei. PSD a defilat în campania europeană cu un slogan interesant: „Mîndri că sîntem români”. În ciuda a ceea ce s-a spus mereu cu superficialitate, acest slogan a părut să fie un fel de a spune Europei că românii vor înfrunta oprobriul european şi vor continua această migraţie iresponsabilă.
În realitate, a spune că sînt „mîndri” înseamnă doar a-şi face curaj. Nimeni nu pare să fi gîndit măcar o clipă că mîndria adevărată înseamnă sacrificiu personal, statornicie şi efort perseverent. În realitate, dacă e de criticat ceva la sloganul campaniei europene a PSD nu e naţionalismul (inexistent), ci sensul corupt al „mîndriei”, mai precizează publicaţia citată.
CRIŞAN ANDREESCU
