Repetam ce v-am spus in urma cu doua saptamani de zile: 80% din actualii ofiteri ai serviciilor secrete romanesti nu sunt in stare sa faca nici 2% din ce a facut dl colonel Filip Teodorescu la Ankara. Asa arata adevaratele servicii secrete ale Romaniei, nu masonii parveniti din ziua de astazi care fac pe misteriosii si ei sunt prosti de bubuie! Au ajuns sa faca publicitate gratuita Mossadului din Israel si CIA-ului din Statele Unite!
“DeVeghePatriei” vine de la primul proiect ultrasecret desfasurat de Securitatatea Romana, incepand cu anul 1968! Asa se numea unitatea respectiva: “DeVeghePatriei”! Nah ca a aflat si SRI-ul dupa trei ani de activitate de unde ne vine numele…
Dovezile le gasiti accesand link-urile postate mai jos:
http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/10/03/am-prins-spionul-sri-ului-fix-19-secunde-a-durat/
Repetam ce v-am spus in urma cu doua saptamani de zile: 80% din actualii ofiteri ai serviciilor secrete romanesti nu sunt in stare sa faca nici 2% din ce a facut dl colonel Filip Teodorescu la Ankara. Asa arata adevaratele servicii secrete ale Romaniei, nu masonii parveniti din ziua de astazi care fac pe misteriosii si ei sunt prosti de bubuie! Au ajuns sa faca publicitate gratuita Mossadului din Israel si CIA-ului din Statele Unite!
“DeVeghePatriei” vine de la primul proiect ultrasecret desfasurat de Securitatatea Romana, incepand cu anul 1968! Asa se numea unitatea respectiva: “DeVeghePatriei”! Nah ca a aflat si SRI-ul dupa trei ani de activitate de unde ne vine numele…
Dovezile le gasiti accesand link-urile postate mai jos:
http://deveghepatriei.wordpress.com/2013/10/03/am-prins-spionul-sri-ului-fix-19-secunde-a-durat/

Vă rog să postați drapelul României cu ordinea normală a culorilor (albastru – galben – roșu). Vă mulțumesc.
daca gasesti tu…
Privesc la cozile de topor de atunci si la copii lor care nu au inteles nimic si au ajuns criminalii POPORULUI ROMAN
Cârmacii
Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea
Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea
Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase,
Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase
Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei,
Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei,
Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți,
Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți.
I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi,
Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi,
Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie
Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie
Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai
rămas teafăr.
Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr.
Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate
Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate,
La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară
Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară!
Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini
O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni.
Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os
Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele
Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele
Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară,
Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară
Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată
Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată?
Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii
Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării!
Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână
Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână
Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă!
Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă,
Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură,
Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură.
Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns
Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău!
Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,
Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,
Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi.
Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii,
Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii.
Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială
Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală
De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari, la cârma țării
Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, și pe valurile mării!
Și când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari
Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari,
Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt,
Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt
Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit
În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit,
Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii,
Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii!
Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării,
După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării,
După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei,
Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei
Au curaju-n fața lumii ca să strige-n gura mare:
Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare!
Vai, de-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi!
Într-o ocnă da! acolo oasele v-ar putrezi!
Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire,
Când spoiala azi e totul, când vezi că prin lingușire
Și fățărnicii, netoții, au ajuns așa departe!
Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte
Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi,
Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călăi!
Fii viclean, corupt, sperjur, pune-ți mască, fă-te blând,
Pleacă-ți fruntea ta cucernic, bate-ți pieptul tău strigând:
Scumpa, draga Românie, idolul vieții mele!
Și când vei fi Leu, pisică, scoate-ți ghearele din piele!
Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești!
Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești,
Înainte de-a purcede pe-ale crimei negre căi,
Cearcă-ți sabia în gâtul conștiinței tale-ntăi!
Asta-i lecția pe care o lăsați posterității!
Ah, cumplit v-ați râs de lege și de cumpăna dreptății,
Și de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume!
Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume,
Și vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiți,
Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiți.
Alexandru Vlahuţă
Scrisă în 1881 SI CAT DE ACTUALA ESTE …
De aia au inghetat pensiile batjocorite de Basescu , prin legea 241/2013. Acesta o fi respectul fata de ceilalti???Numai vorbe goale….faptele domniei sale il contrazic!!!!!!!!!