După ce Apele Române au dat peste 40 de milioane de euro pentru realizarea hărţilor de hazard la inundaţii, acum Ministerul Mediului va cheltui alte 77 milioane de euro pentru realizarea unui sistem informaţional destinat prevenirii şi reducerii consecinţelor distructive ale inundaţiilor.
Asocierea formată din Dimar SRL, Expert One Research, Rokura şi UTI Grup va furniza Ministerul Mediului un sistem informaţional destinat prevenirii şi reducerii consecinţelor distructive ale inundaţiilor, potrivit Mediafax.
Autoritatea contactantă a estimat valoarea licitaţiei la 342,4 milioane de lei, TVA inclus, conform anunţului de participare publicat în octombrie 2013 pe http://www.e-licitatie.ro.
La licitaţie au mai depus oferte asocierile formate din Alexander Hidro Projects, Hidroelectrica – Serv, IMSAT România, MER Systems (Israel), OFITECO Consulting Engineers (Spania), SEBA Hydrometrie (Germania) şi ISPH Project Developement, Hidrocontrucţia, Blom România, VIA Carpatia Consult, Star Storage, Construct CO Group, Elsaco Electroni, Orion Europe, Orion (Italia) şi Pizzi Instruments (Italia), precum şi Romsys, Open Gov SRL, Electroechipament Industrial şi Athenaeum Construct.
Potrivit anunţului de atribuire, Rokura va subcontracta societăţii Contech Group SRL (judeţul Ilfov) lucrări în sumă de 62,9 milioane de lei, TVA inclus. De asemenea, Dimar SRL şi Miadi Production SRL Bucureşti vor încheia un contact de subcontrtactare pentru sumă de 97,03 milioane de lei, TVA inclus.
Denumit „WATMAN – Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor -Etapa I”, proiectul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice este finanţat din fonduri europene şi are ca obiectiv stabilirea unei baze de infrastructuri adecvate la nivel naţional pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor.
„Lucrările de infrastructură propuse, piese de echipamente şi dotări, vor fi instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc, în bazinele hidrologice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral”, se precizează în anunţul de participare.
Lucrările se vor încheia în iulie 2015.
Cine este în spatele firmelor
Cu afaceri de 61,2 milioane de lei în 2013, Dimar SRL activează în domeniul lucrărilor de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor şi este controlată integral de Iulian Drăgunoiu.
UTI Grup este o companie de tip holding, cu capital majoritar românesc, fondată în 1990, fiind organizată la nivel operaţional pe patru linii de business: sisteme de securitate pentru infrastructuri critice şi apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, managementul traficului, construcţii şi facility management.
Compania are filiale în Republica Moldova, Polonia, Italia, Olanda, Azerbaijan şi activităţi în ţări din Europa Centrală şi de Sud, precum şi în Orientul Mijlociu.
În 2013, grupul UTI, controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, a înregistrat o cifra de afaceri de 125 milioane de euro.
Rokura este un integrator de soluţii dedicate de comunicaţii date şi voce. În 2013, afacerile societăţii au atins 15,7 milioane de lei, de la 17,8 milioane de lei în urmă cu an.
Societatea este controlată de Cristian Pamfilie – 47,29%, Vladimir Cristian Georgescu – 37,28%, Gabriela Lucreţia Georgescu – 10%, Gabriel Petrescu – 4,86%, şi Radcom SRl Bucureşti – 0,57%.
Expert One Research SRL are ca obiect „Alte activităţi de servicii privind tehnologia informaţiei” şi este controlată de Dan Ionuţ Rizea – 98,98% şi Ionuţ Claudiu Toader – 1,02%.
Anul trecut, afacerile societăţii au crescut cu 86%, la 142,65 milioane de lei.
Hărţile de hazard la inundaţii, investiţie de 40 de milioane de euro
Pe de altă parte, în luna aprilie a acestui an Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR) a anunţat finalizarea hărţilor de hazard la inundaţii, pentru care a cheltuit peste 40 milioane de euro, majoritatea bani europeni. Autorităţile anunţau că aceste hărţi vor fi utile inclusiv autorităţilor locale în lupta impotriva inundaţiilor.Hărţile de hazard la inundaţii arată limita inundaţei – adică până unde se poate extinde apa într-un scenariu considerat – şi adâncimea sau nivelul apei.
Pe de altă parte, în luna mai anul trecut gândul a scris că autorităţile încă nu s-au familiarizat cu utilizarea hărţilor de hazard la inundaţii, în forma disponibilă la acea vreme.
Inundaţiile din aprilie anul trecut provocate de râul Jiu au luat prin surprindere autorităţile locale care recunoşteau la acea vreme că nu au mai avut timp să studieze hărţile de hazard la inundaţii în formatul disponibil la acea vreme, pentru a estima ce zone ar putea ajunge sub ape şi ce măsuri trebuie luate pentru a reduce pagubele.
“Hărţile sunt folositoare. Dar atât de repede ne-au luat ploile… Avem suficientă experienţă, avem şi manualul primarului. Ştim cum să acţionăm”, ne mărturisea în primăvara anului trecut Teodor Popescu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor din Târgu Jiu.
Românii vor putea vedea cât de mare este riscul de inundaţii în zona în care locuiesc. La rândul lor, autorităţile locale vor putea ţine cont de aceste hărţi atunci când trebuie să elibereze, de exemplu, o autorizaţie de construcţie într-o anumită zonă.
Zonele cu cel mai mare risc de inundaţii sunt, potrivit reprezentanţilor Apelor Române, Bazinul inferior al Siretului, zona Banatului, zona dinspre Prut, iar la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul Bucureştiului şi zona lacurilor, în special lacul Colentina.
