
„Te pun guvernator, dacă reziliezi contractele de concesionare”
Prin măsura impusă de Sulfina Barbu, societăţile concesionare au fost scutite de efectuarea investiţiilor conform obligaţiilor contractuale dar, în acelaşi timp, nu mai aveau dreptul să asigure paza suprafeţelor concesionate. Ea şi-a justificat măsura prin faptul că voia să asigure un management mai performant al ARBDD, care să stopeze braconajul şi, totodată, să valorifice mai bine potenţialul ştiinţific al zonei. În realitate, a fost doar o decizie politică prin care Sulfina Barbu vroia să desfiinţeze concesionările făcute pe vremea guvernului Năstase şi să scape de guvernatorul de la aceea vreme- Virgil Munteanu. De fapt, imediat după ce a ajuns ministru al Mediului, Sulfina Barbu l-a chemat pe fostul guvernator al Deltei Dunării din perioada 1997-2000, Andrei Svoronos, spunându-i acestuia, direct, fără ocolişuri:”te pun guvernator, dar trebuie să reziliezi contractele de concesionare, în special cele ale lui Alexandru Bittner”. „Contractele se pot rezilia doar dacă se încalcă clauzele, astfel nu se poate aşa ceva”, a răspuns Andrei Svoronos. Dar răspunsul nu a fost pe placul Sulfinei Barbu şi Andrei Svoronos nu a mai fost pus guvernator, în fruntea ARBDD ajungând Paul Cononov.
Notificări păguboase
Conform contractelor anulate de Sulfina Barbu și Cononov, fiecare concesionar trebuia să investească anual circa 100 de miliarde de lei vechi, ceea ce reprezenta în jur de 2,5 milioane de euro şi, totodată, să achite către stat o redevenţă medie de circa 70-80 de miliarde de lei vechi, adică circa 1,5 -1,7 milioane de euro. „În situaţia în care, în urma analizei modului de derulare a contractului de concesionare, se constată îndeplinirea cu bună credinţă şi în totalitate a obligaţiilor de către concesionar, contractul se poate prelungi pentru o perioadă de încă 5 ani”, se preciza în notificările de la acea vreme ale guvernatorului Paul Cononov. Astfel, prin notificări aberante, Sulfina Barbu şi Paul Cononov au brevetat o nouă schemă de păgubire a bugetului de stat prin neîncasarea redevenţelor de la concesionări. „Prin rezilierea contractelor de concesionare în 2005, statul român a pierdut, anual, prin neîncasarea redevenţei, circa 1.000.000.000.000 de lei vechi, ceea ce ar reprezenta azi 10 milioane de lei, adică apoximativ 2,5 milioane de euro. Din 2005 şi până în prezent, bugetul statului a fost păgubit cu circa 25 de milioane de euro prin neîncasarea redevenţei. Totodată, prin această măsură aberantă, cele 58.000 ha ale Deltei Dunării au rămas fără pază, deoarece 15 persoane de la ARBDD împreună cu cei şapte-opt inspectori piscicoli şi trei-patru poliţişti nu pot face situaţiei. În plus, câteva mii de oameni au ajuns în şomaj, deoarece şi turismul a fost paralizat, iar repopularea Deltei şi programele de cercetare au fost lăsate de izbelişte. Practic, prin această măsură s-a liberalizat braconajul în Delta Dunării”, a precizat pentru ZIUAnews un fost ministru al Mediului.

Demers parlamentar
Ulterior, după desfiinţarea concesionărilor, Sulfina Barbu a cerut Parlamentului să adopte proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura. Prin acest demers au fost introduse şi acele amendamente privind desfiinţarea concesionările din Delta Dunării. Printre cei care au susţinut desfiinţarea concesionărilor s-a numărat şi fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, care preciza „că ceea ce este prevăzut în această ordonanţă de urgenţă este benefic pentru domeniu”, iar „legea deschidea calea ca aceste resurse să fie în mâna altora, şi gestionate de alţii”. În schimb, deputatul PSD Ioan Munteanu nu a fost de acord cu desfiinţarea concesionărilor, subliniind la acea vreme că „nu s-a reuşit clarificarea celui mai important aspect al legii: cine se ocupă de gestionarea activităţii”.
Guvernator, fost colaborator al Securităţii
Fostul guvernator al Deltei Dunării din perioada 2005-2008, Paul Cononov, a fost acuzat de CNSAS de colaborare cu Securitatea. În anii ‘80, Cononov lucra la Asociaţia Economică Cooperatistă de Stat (AECS) Tulcea. El a întocmit mai multe note informative despre discuţiile colegilor de muncă, în special cele purtate în pauza de masă, conversaţii care reflectau starea de nemulţumire faţă de greutăţile vieţii din timpul regimului comunist. Imediat după instalarea cabinetului Ponta 1, Paul Cononov a fost o perioadă consilierul pe probleme de mediu al primului ministru.
” Impresia pe care o lasă acest haos este că aceasta a fost dorinţa celor aflaţi la putere ca, pe un fond ambiguu, insuficient clarificat din punct de vedere legal, să mai poată fi rezolvate anumite interese”, Ioan Munteanu, deputat PSD
Ion TELEANU

