Pentru fostul șef al ANAF, o avere de 450.000 de euro te situează în clasa de mijloc, iar dacă o astfel de avere va ajunge să fie impozitată, el ar protesta devenind cetățean bulgar
Proiectul privind impozitarea averilor mai mari de 450.000 de euro a atras, cum era de așteptat, supărarea bogaților din țara noastră. Sebastian Bodu, fostul șef al ANAF, a declarat, pe o rețea de socializare, că legea este o „imbecilitate”, pe care o va ataca la Curtea Constituțională. Și asta pentru că o avere de 450.000 de euro nu te face bogat, ci te plasează în … clasa de mijloc. În timp ce studiile arată că din această clasă mai fac parte doar 8% dintre români, iar o primă condiție este un venit net de… 1.500 de lei. Ori, cu un asemenea venit este imposibil să strângi o avere de 450.000 de euro, pe lângă toate cheltuielile cu hrana și facturile.
Mai mult, Bodu a susținut că dacă CCR nu îi va da câștig de cauză, va urma modelul Depardieu și se va face rezident bulgar. În contextul declarațiilor lui Sebastian Bodu, ne putem imagina o nouă gradare socială în România: apariția „clasei de sub pământ” eventual, în condițiile în care se cunosc foarte bine veniturile foarte mici ale majorității românilor, comparativ cu cifra de 450.000 de euro. Interesant este însă că, în perioada în care Sebastian Bodu făcea parte din PDL, UNPR – aflat la guvernare în timpul executivelor conduse de Boc și MRU – a propus tocmai această impozitare a averilor, pe care democrat-liberalii au susținut-o și nu s-au mai arătat supărați că ar putea pierde 1% din bogățiile lor.
„Daca ăștia vin cu imbecilitatea de lege numită << de impozitare a < marilor averi > de peste 450.000 euro >>, o voi ataca la CCR prin Avocatul Poporului. Dacă acea caricatură nu o promovează la CCR, ridic excepția de neconstituționalitate când o să mă judec cu portăreii. Nu neapărat că 450.000 euro nu te fac bogat, ci middle class, adică acea categorie pe care, cică, vrem să o încurajăm, dar câtă vreme plătești impozit pe construcții, terenuri, auto etc, un nou impozit pe toate împreună e o dublă impozitare. În plus, înțeleg că economia duduie și colectarea la buget e brici, astfel că e posibilă chiar reducerea de CAS chiar cu 5%. Dacă CCR o respinge, merg pe modelul Depardieu: mă fac rezident bulgar. Și sper să o facă și alții”, a scris Sebastian Bodu, pe o rețea de socializare. Iar în momentul în care un internaut a comentat declarația lui Bodu, fostul șef al ANAF a replicat: „Maestre, dacă mi-aș fi făcut plinul, precum ăștia care vor legea și care sunt putred de bogați, mi s-ar rupe. E vorba de a apăra un principiu de dreapta. Dacă nu pricepi pentru că ești de stânga, după cum afirmi, nu e vina mea, ci a naturii”.
Sub 8% dintre români se încadrează în clasa de mijloc
Potrivit sociologului Alfred Bulai, pentru a face parte din clasa de mijloc, un român trebuie să aibă un venit net de cel puțin 1.500 de lei. Problema apare în momentul în care aceeași persoană trebuie să achite din această sumă facturile, contribuțiile sociale, să își cumpere mâncare și abia apoi să calculeze cu cât mai rămâne în buzunar. Iar toate aceste cheltuieli fac imposibilă strângerea unei averi de 450.000 de euro.
Criza economică, tăierile salariale și creșterea taxelor au făcut ca multe dintre profesiile liberale să iasă din categoria clasei de mijloc. ZIUAnews a arătat, într-un articol publicat în februarie, că în România doar o cotă sub 8% din populație mai face parte din clasa de mijloc, potrivit studiilor Institutului Național de Statistică. În același timp, mai puțin de 1% dintre români dețin averi mai mari decât toți ceilalți la un loc.
Impozitarea averilor, susținută de PDL
Proiectul privind impozitarea marilor averi a fost propus și susținut de Uniunea Națională pentru Progresul României, în timpul guvernărilor Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, când UNPR se afla și la Putere, alături de PDL și FC.
În 2010, când Executivul era condus de Boc și Sebastian Bodu era în tabăra democrat liberalilor, deputatul progresist Eugen Nicolicea a primit misiunea de a întocmi proiectul de lege privind impozitarea românilor cu averi de peste 500.000 de euro, estimând că se vor strânge anual circa două miliarde de euro, iar banii vor sta la dispoziția Guvernului, într-un cont special. „Guvernul îi va dirija, de pildă, spre reconstrucţia caselor şi a digurilor din zonele afectate de inundaţii sau pentru a completa anumite goluri din bugetul de stat”, spunea Nicolicea.
Democrat liberalii s-au arătat dispuși să susțină inițiativa legislativă a colegilor lor, UNPR-iști. „Suntem de acord ca luxul să fie fiscalizat altfel decât în mod obişnuit (…) S-a ridicat această propunere în coaliţie, dar una e să o spui pe gură şi alta e să faci o analiză serioasă”, a precizat Mircea Toader, în calitate de lider al deputaților PDL.
De altfel, proiectul privind impozitarea marilor averi a fost adus în discuție și în timpul ședinței din Parlament în care Guvernul MRU a primit votul de încredere. Cristian Diaconescu – actualul prezidențiabil al lui Băsescu -, le-a vorbit colegilor săi parlamentari despre această inițiativă de la tribuna din sala de plen a Camerei Deputaților, în calitate de ministru de Externe, propus de UNPR în cabinetul MRU. „UNPR susține legea taxării averilor mari și foarte mari. Această lege a fost în dezbatere parlamentară încă din 2010. Absolut toți parlamentarii cunosc – este o lege extrem de apropiată de legea franceză și chiar în SUA”, spunea atunci Diaconescu.
Dreapta a trădat
Liderii UNPR au susținut că, prin participarea lor la guvernare în mandatele lui Emil Boc și în cel al lui MRU, s-a realizat stabilitatea politică și, totodată, majoritatea parlamentară necesară adoptării unor proiecte de legi importante. Numai că, la scurt timp după căderea guvernului Ungureanu, UNPR a fost trădat, iar Camera Deputaților – care era for decizional – a respins inițiativa legislativă propusă de progresiști în vederea impozitării marilor averi.
La acel moment, Eugen Nicolicea, liderul deputaților UNPR, i-a acuzat pe foștii parteneri de guvernare că nu și-au respectat promisiunea și a declarat: „Fosta coaliție, ani de zile, a stat la guvernare cu voturile membrilor UNPR care au dat acest vot pentru stabilitatea României și, bineînțeles, că nu s-au ținut de cuvânt și după ce au căzut de la putere și-au arătat adevărata față și nu au votat această lege (…) Nu aveam nicio pretenție față de PNL, care a spus întotdeauna că nu va vota această lege (…) Astăzi s-a separat stânga de dreapta, se vede cine ține cu populația defavorizată, cine ține cu bogații. A fost în balanță astăzi soarta celor săraci față de averea șefilor unor partide de dreapta”.
