CARACATIŢA FACTURILOR NEGRE. Fiscul complice la cea mai mare operaţiune evazionistă

Din documentele aflate în posesia ZIUAnews reiese că numeroși reprezentanți ai Fiscului, precum și mulți polițiști și procurori din teritoriu sunt fie indolenți, fie chiar complici la cea mai mare operațiune evazionistă, în care sunt implicate peste 20.000 de firme din întreaga țară.

Așa cum arătam în numărul precedent, sub titlul „Factura neagră”, ZIUAnews a descoperit cea mai mare caracatiţă evazionistă din România. Astfel, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor, dar, după cum vom vedea, și cu complicitatea acestora, peste 20.000 de firme au împânzit piaţa cu sute de mii de facturi falsificate, cu care derulează tot atâtea operaţiuni comerciale fictive, mai exact, achiziţii de bunuri imaginare, cu deosebire deșeuri metalice, de la o singură firmă din Bucureşti. Cu banii scoşi în numerar din firmele lor, evazioniştii îşi diminuează profiturile, eludând impozitul şi toate celelalte taxe datorate statului. Pe lângă evaziune, avem de-a face şi cu o masivă spălare de bani, returnări ilegale de TVA, contrabandă şi alte ilegalităţi, comise cu aceste documente falsificate. Prejudiciul estimat este de ordinul sutelor de milioane de euro.

Sub scutul „secretului fiscal”

Cititorii ZIUAnews se întreabă, pe bună dreptate, câte astfel de „caracatițe” evazioniste funcționează în întreaga țară, care este valoarea reală a uriașului prejudiciu adus bugetului de stat și, mai ales, cum este posibil ca un astfel de flagel să se deruleze sub ochii autorităților (Inspecția Fiscală, Inspectorate de Poliție, Parchet, DNA etc)? Ei bine, din documentele aflate în posesia redacției noastre reiese, fără niciun dubiu, că mulți reprezentanți ai acestor autorități sunt fie iresponsabili, fie chiar complici cu evazioniștii.

Administratorul firmei vătămate, SC Comiscaro SRL București, ale cărei facturi falsificate sunt folosite de miile de evazioniști, a cerut sprijin atât de la ANAF, cât și de la direcțiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. El a solicitat să i se comunice toate firmele care au raportat operațiuni comerciale fictive, prin Declarația 394 (document obligatoriu pentru controlul încrucişat, din care reiese cu exactitate ce şi de la cine a cumpărat/vândut), precizând că, din cauza situației create, începând din anul 2009, firma sa nu a mai derulat nicio activitate. Dar, rând pe rând, Direcțiile Finanțelor Publice Brăila, Buzău, Dolj, Olt, Bihor, Bacău ș.a, au refuzat să-i comunice datele respective, pe motiv de… „secret fiscal”. Același răspuns a primit și de la ANAF, Direcția Generală a Finanțelor Publice București-Inspecția Fiscală (vezi facsimil).

Un procuror „milos”!

În aceste condiții, administratorul SC Comiscaro, Ion Curta, a formulat plângeri penale împotriva funcționarilor de la Direcțiile Finanțelor Publice, pe raza cărora acționau sute de evazioniști, suspectându-i de complicitate cu infractorii. De asemenea, a formulat plângeri penale împotriva administratorilor firmelor evazioniste care foloseau facturi falsificate atribuite firmei Comiscaro, despre care a aflat cu prilejul numeroaselor controale la care a fost supus de instituţiile abilitate. Dar, toate aceste plângeri penale au fost soluționate cu NUP după NUP. Motivările unor polițiști sau procurori, care au soluționat aceste dosare, sunt de-a dreptul hilare. Să luăm un caz concret. La data de 29.10.2012, la sesizarea firmei Comiscaro, Garda Financiară a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, înregistrată sub nr 1554/P/2012, ca urmare a constatării că „SC Luxtrans SRL Brăila a înregistrat în evidențele contabile operațiuni comerciale fictive de transport marfă”, pe baza unor facturi și chitanțe false, operațiuni efectuate, chipurile, de SC Comiscaro SRL București.

În urma cercetărilor efectuate în acest dosar, la 22.03.2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus: „Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul Dumitru Stelian (adminstratorul firmei în cauză – n.red) pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 al. 1 lit. C, din Legea nr. 241/2005 și aplicarea unei sancțiuni admnistrative – amendă în cuantum de 1.000 lei – precum și neînceperea urmăririi penale față de acealași făptuitor, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 43 din legea nr. 82/1991 (Legea contabilității – n.red)”.

Or, iată ce spune „Legea nr 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale”, chiar la art 9, al 1, lit c, invocat de Parchet: „Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”. Adică, exact ce a făcut administratorul firmei Luxtrans, amendat cu 1.000 de lei. Ca să nu mai vorbim de fals, uz de fals etc.

Un prim-procuror „grăbit”

Un alt procuror, tot de la Brăila (ne-am cantonat la acest județ, dar situații similare sunt și la Brașov, Dolj, Olt, Buzău, Mehedinţi ș.a.) dă o soluție „curioasă”, la o altă plângere penală făcută de administratorul firmei vătămate. De această dată, plângerea formulată la 05.02.2012 este îndreptată împotriva a doi funcționari de la DGFP Brăila: Ilie Deca, director executiv și Carmen Topciu, funcționar la Departamentul Informații Fiscale, care, deși au cunoscut faptul că mai multe firme de pe raza județului au raportat operațiuni fictive pe D394 cu SC Comiscaro București, au refuzat să comunice firmei vătămate datele respective și nu au făcut demersurile necesare la instituțiile abilitate – Poliție, Parchet – pentru a lua măsurile legale împotriva făptuitorilor. Administratorul firmei Comiscaro îi acuză pe cei doi funcționari de „infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul” (art. 246, 247, 248, 249 CP), precum și de „infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției” (art. 262, 263, 264, 265 CP). După mai bine de doi ani, prin ordonanța din 16.06.2014, procurorul de caz a dispus „clasarea cauzei privind infracțiunile de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249, al. 1, Cod penal 1969 și omisiunea sesizării organelor judiciare, prevăzută de art.267, Cod penal”. Dar, niciun cuvânt despre celelalte articole invocate de autorul plângerii penale (262, 263, 264 etc), care vizau direct activitatea celor doi funcționari, și anume „abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor”, „abuzul în serviciu contra intereselor publice”, „favorizarea infractorului” etc. „Grăbit”, superiorul procurorului de caz, și anume, prim-procurorul Georgică Ciuciumiș (vezi facsimil) își însușește decizia, fără a sesiza că ea nu răspunde la cele mai importante acuzații aduse de autorul plângerii penale.

Inspectorii îi învață pe infractori cum să-și acopere ilegalitățile

Iată o altă dovadă a faptului că unii funcționari de la Fisc sunt mână-n mână cu evazioniștii. Firma SC Oneves SRL, din Sânpetru, județul Brașov, a înregistrat în evidenţele contabile trei facturi false, atribuite SC Comiscaro, de la care, chipurile, ar fi cumpărat blugi, ceasuri, cercei, brățări etc. Dar, în urma controlului încrucișat efectuat pe baza Declarației 394, Fiscul Brașov constată că firma Comiscaro nu a raportat nicio operațiune comercială cu firma Oneves. În sfârșit, am zis, iată niște funcționari ai Fiscului care-și fac datoria! Ei bine, ne-am înșelat. Pentru că, în loc să verifice la „emitent”, adică la firma Comiscaro, de unde au apărut aceste facturi, să probeze falsul și să trimită dosarul la Poliție sau direct la Parchet, inspectorii de la DGFP Brașov îl „verifică ” doar pe directorul firmei Oneves, Ștefan Ovidiu Ionescu, și, la finalul „controlului”, îl sfătuiesc pe acesta să se adreseze firmei Comiscaro, pentru a efectua „rectificările necesare”. Adică, inspectorii fiscali îl învață pe evazionist cum să-și acopere ilegalitățile! Evident, firma Comiscaro a făcut și pentru acest caz plângere penală, atât împotriva administratorilor firmei evazioniste, cât și împotriva inspectorilor fiscali.

Fiscul Craiova pune bomboana pe colivă

Bomboana pe colivă o reprezintă reacția Direcției Regionale a Finanțelor Publice Craiova, pe raza căreia acționează, potrivit informațiilor noastre, peste 700 de firme evazioniste. Multe dintre acestea au sediul în localitatea Coșoveni și se ocupă cu colectarea de deșeuri metalice.

În articolul precedent, am prezentat cazul SC Bia Miorița Coșoveni, care a prezentat Fiscului 13 facturi emise, chipurile, de firma SC Comiscaro SRL din București, de la care ar fi cumpărat, în perioada iunie 2012- mai 2013, prealiaj de aluminiu și deşeuri de cupru în valoare de 63.445,88 lei. Firma Comiscaro a demonstrat Fiscului de la Craiova că cele 13 facturi sunt false, că ștampila e falsă, ca şi semnătura administratorului, iar numele delegatului şi numerele mașinii înscrise pe factură sunt fictive și a formulat plângere penală împotriva făptuitorilor. Dar, la scurt timp, o altă firmă din Coșoveni, SC Gae Pet Ana SRL, a facturat, tot cu documente false, operațiuni comerciale fictive cu SC Comiscaro SRL, în valoare de 1.941.569 lei. Având deja un precedent în „ogradă”, și anume, cel cu firma Bia Miorița, în loc să verifice aceste operațiuni cu documentul pe care-l are la îndemână, și anume D394, Fiscul de la Craiova sare în ajutorul firmei Gae Pet Ana SRL și îi transmite firmei Comiscaro București o adresă de înființare a popririi, pentru suma de 1.941.569 lei, „datorată” firmei din Coșoveni (vezi facsimil).

Să notăm faptul că, la o simplă consultare a site-ului Ministerului Finanțelor Publice, se poate constata că firma Gae Pet Ana SRL, înființată în anul 2012, nu a depus niciun fel de bilanț, de la înființare și până-n ziua de azi. „Asta întrece orice limită, inclusiv a bunului simț. Eu am informat atât Direcția Finaciară de la Craiova, cât și Poliția și Parchetul din Dolj că, pe raza lor de activitate, și în mod special la Coșoveni, există firme evazioniste care folosesc documente falsificate ale firmei Comiscaro. Dar aceste instituţii ale statului, în loc să verifice, uite ce fac: sar în ajutorul infractorilor. Am făcut plângere la DNA, atât pentru cei de la Finanțe, cât și pentru cei de la Poliție și de la Parchet, și o să fac astfel de plângeri și pentru infractorii de la Brăila, de la Galați și din celelalte județe”- ne-a declarat administratorul firmei Comiscaro, Ion Curta.

Complicitate la spălare de bani

Reprezentanții Fiscului care tolerează astfel de infracțiuni sunt complici, nu doar la evaziune fiscală, ci și la spălare de bani, pentru că sumele scoase ilegal de administratorii evazioniști sunt ulterior „spălate” și introduse în circuitul economic și financiar legal. Or, începând din anul 2005, legislaţia europeană defineşte foarte clar operaţiunile de spălare de bani şi riscurile asociate acestora, subliniind faptul că „fluxurile masive de bani murdari pot prejudicia stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar şi pot ameninţa piaţa unică”. Mai mult, „Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 26 octombrie 2005, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului cataloghează drept fapte penale „participarea, asocierea în vederea comiterii, tentativele de comitere şi sprijinirea, incitarea, facilitarea şi consilierea pentru comiterea oricăreia dintre acţiunile de spălare de bani”.

Atentat la siguranța mediului de faceri

Având în vedere dimensiunea acestui flagel care a cuprins întreaga țară (în Capitală acționează peste 4.000 de astfel de firme evazioniste, în judeţul Prahova 976, în Cluj 790, în Constanţa 735 ș.a.m.d), luând în considerare prejudicul imens adus bugetului de stat, și, nu în ultimul rând, distorsionarea gravă a raportărilor din contabilitate pe tot lanțul – de la societățile comerciale implicate, până la nivelul Ministerului Finanțelor Publice – e clar că avem de-a face cu un fenomen infracțional foarte periculos, care afectează grav siguranța mediului de afaceri, iar prin amploarea lui, aduce atingere siguranței naționale.

1. Direcția Generală a Finanțelor Publice Brăila refuză să-i transmită administratorului firmei bucureștene care sunt societățile din acest județ care au raportat, în mod fraudulos, pe Declarația 394, operațiuni comerciale fictive cu SC Comiscaro SRL București. La fel au procedat și Direcțiile Finanțelor Publice din județele Buzău, Dolj, Olt ș.a.

2.Direcția Regională a Finanțelor Publice București nu a vrut să acționeze pentru depistarea și sancționarea firmelor evazioniste, invocând același „secret fiscal”

3. Prim-procurorul Georgică Ciuciumiș, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila își însușește decizia subalternului său, de neîncepere a urmăririi penale, decizie care răspunde la doar două capete de acuzare, din cele opt formulate de autorul plângerii penale

4. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova sare în ajutorul firmei Gae Pet Ana SRL, din Coșoveni, jud. Dolj, care a raportat operațiuni comerciale fictive, și pune poprire pe conturile firmei vătămate, SC Comiscaro SRL, București
Alexandru Boariu

http://www.ziuanews.ro/