România este în acest moment o ţară ruptă în enclave: există zone de prosperitate în care se dezvoltă investiţii străine, în care spiritul antreprenorial răzbeşte şi în care oamenii încep să trăiască mai bine; în jurul lor este Las Fierbinţi. Aceasta a fost mesajul parabolei de miercuri a guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Din timp în timp, guvernatorul iese din turnul de fildeş al finanţelor mari pentru a vorbi pe înţelesul poporului: de data aceasta, Isărescu a vorbit pentru popor să priceapă Guvernul. Cât timp nu vom avea o autostradă care să treacă Munţii Carpaţi, România va fi o ţară ruptă, iar Celentano, personajul din Las Fierbinţi, nu va avea nicio şansă să ajungă şi el în Europa.
România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cu toate acestea, atât Comarnic-Braşov, prima autostradă în concesiune care ar fi trecut munţii şi pe care guvernanţii o promit de 10 ani, cât şi Piteşti-Sibiu, tronsonul lipsă din coridorul paneuropean care străbate România de la est la vest, nu au nici măcar termen clar de începere a lucrărilor. Un experiment realizat de o televiziune de ştiri arată că unui camion îi trebuie 33 de ore ca să ajungă de la Constanţa până la graniţa cu Ungaria.
„Bucureştiul poate intra în zona euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi”
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a abordat tema autostrăzii care să treacă munţii în contextul în care a fost întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele românilor şi de ce cresc discrepanţele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite. Bucureştiul poate intra în zona euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi, a spus miercuri Mugur Isărescu.
Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor.
„Când cineva studiază eonomia are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investişii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică. Creşterea economică este evidentă şi n-o vedem într-o singură cifră, avem creştere de producţie industrială, 8-10% creştere de exporturi, dublarea exporturilor în câţiva ani”, a explicat Isărescu.
Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condiţiile unei Românii foarte enclavate.
„M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm, şi nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni”, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul băncii centrale susţine nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din ţară nu ar putea face faţă altfel unui asemenea proces.
„Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are şi o ţară baltică populaţia. Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos”, a afirmat guvernatorul BNR.
