La început, primele sesizări au fost puse pe seama unor boli mai vechi apoi, când numărul cazurilor a crescut, a fost acuzat mediul înconjurător, fabricile, mașinile, circulația de toate felurile, avioanele, chiar și liniile de înaltă tensiune
Cercetările efectuate nu au confirmat însă în niciun fel zgomotul pe care unii oameni îl aud, fără nicio sursă sau cauză, pe care specialiștii l-au botezat „fenomenul Hum”. Medici, fizicieni, constructori, cercetători în cele mai diverse domenii încearcă să afle care ar putea fi cauza acestui sunet, care apare de niciunde, nu se mai oprește niciodată, nu poate fi anihilat în niciun fel și afectează un număr tot mai mare de persoane.
Scurt istoric
În urmă cu aproximativ 70 de ani, oameni din diferite zone ale planetei au început să se plângă de un fenomen inexistent până atunci: brusc au început să audă un sunet pe care nu l-au mai auzit niciodată. Inițial l-au pus pe seama mașinilor, tramvaielor, a metroului, apoi a trenurilor, aeronavelor, s-a vorbit despre experimente militare, despre sisteme de antene de telefonie sau despre cele prin care se ține legătura cu submarinele sau cosmonavele, a fost acuzat experimentul HAARP, fără însă ca să se afle ceva concret. Odată începută această huruială, asemănătoare zgomotului produs de un motor pe motorină sau a unui instrument muzical precum contrabasul, nu se mai oprește niciodată, indiferent ce măsuri de anihilare iau cei în cauză. De remarcat că nu toți oamenii îl aud, chiar dacă locuiesc în aceeași casă. Inițial, cei în cauză s-au adresat medicilor, apoi poliției, arhitecților, constructorilor, în final s-a ajuns la fizicieni, fără ca cineva să lămurească proveniența și să găsească vreun „leac”.
Ce simt oamenii
La început nu își dau bine seama ce este cu acel zgomot, apoi, când acesta devine persistent, încep chinurile greu de suportat. Unii au amețeli, insomnii, palpitații, toți încep să aibă probleme cu nervii, mai ales că cei din jur, chiar și membrii de familie cu care locuiesc împreună, nu îi cred și încep să îi suspecteze de deviații comportamentale. Își pierd încrederea în forțele proprii, slăbesc, nu mai mănâncă, sunt dezorientați, le curge sânge din nas, fac accese de nervi, au tentative de sinucidere.
Ce spun cercetătorii
Cea mai simplă explicație este că avem de-a face cu un sindrom, un complex de simptome caracteristice unei afecțiuni nervoase, cauzat de anumiți factori. Numai că cei care se plâng de acest lucru nu au nimic cu nervii. Au fost excluse de pe listă și acufenele, zgomotele pe care unii oameni le aud fără ca lângă ei să fie vreun generator de sunete. Cei care aud „fenomenul Hum” nu suferă de Tinnitas, senzația de zgomot în urechi, în cap sau în jurul capului. S-a spus că cei în cauză recepționează sunete din gama celor pe care mulți dintre noi nu le percep, ba chiar că aceștia aud zgomotele produse de permanentele cutremure de mică intensitate din adâncurile planetei.
Ipoteze complicate
S-a emis ideea că Hum este rezultatul activității miezului Pământului, care funcționează ca un uriaș dinam, generând, ca și mașinăria respectivă, un huruit neîntrerupt. Elchin Nusrat Oelu Khalilov s-a născut în Azerbaidjan la 26 aprilie 1959 și este specialist în geodinamică și geotectonică, membru al Academiei Ruse și al Academiei Internaționale de Științe. El susține că zgomotul Hum este produs de „undele acustice-gravitaționale, care pot fi generate de o mulțime de cauze: cutremure, erupții vulcanice, uragane, furtuni, tsunami. Cu toate acestea, aria sunetelor de tip «hum» observate, depășește cu mult pe acelea generate de fenomenele enumerate mai sus”. Savantul spune că fenomenul poate fi declanșat și de „erupțiile solare și fluxurile de energie generate de acestea, ce ating suprafața Pământului și destabilizează magnetosfera, ionosfera și atmosfera superioară”. Omul de știință rus mai precizează că „va avea loc o creștere bruscă a unor fenomene naturale, precum cutremurele, erupțiile vulcanice și evenimentele meteorologice extreme, iar un nivel de vârf va fi în 2013-2014”.
Există însă și ipoteze care par de domeniul SF. Efectul EPR, Einstein-Podolski-Rosen, ne spune că dacă două particule subatomice au interacționat cândva, ele au rămas în legătură, indiferent de distanța care le separă și continuă să schimbe informații între ele. Asta înseamnă că există o energie necunoscută, pe care noi am botezat-o „energia de punct zero” (zero point energy= ZPE), zgomotul Hum fiind unul dintre rezultatele acestei veșnice mișcări a materiei prin Univers. El nu va putea fi anihilat de niciun fel de dispozitiv creat de om și nu va dispărea decât atunci când Universul se va modifica în totalitate sau va dispărea și el. Nu, nu este chiar fantezie această afirmație.
Edward P. Tryon, savant american de la Universitatea din New York, specialist în fizică cuantică și cosmologie, a emis teoria „Universului de energie zero”. Conform acesteia, Universul în care trăim este doar o fluctuație, în acest câmp infinit de energie, mișcarea fiind cea care generează bizarul huruit. Dar Tryon a mai făcut o afirmație: „Universul este pur și simplu unul dintre acele lucruri care se întâmplă din când în când”. Ce înseamnă asta? Simplu: trăim într-o lume trecătoare, chiar dacă ni se pare că este veșnică. Dincolo de aceste aspecte mai mult sau mai puțin filosofice, „fenomenul Hum” există, tot mai mulți oameni se plâng de efectele lui nocive, i se caută o explicație și o cale de anihilare, perspectiva rezolvării fiind însă incertă. Britanicul Geoff Leventhal, unul dintre cercetătorii care studiază cazul, a subliniat: „Este un mister ce durează de 40 de ani şi cred că e foarte posibil să rămână nerezolvat pentru o perioadă lungă de timp”.
