În România, aproape jumătate dintre consilierii judeţeni şi locali verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) deţin sau administrează cel puţin o firmă, iar dacă nu o fac ei, de acest lucru se ocupă soţii şi soţiile lor. Ei sunt oamenii pe care partidele politice îi împing în linia întâi la nivel local, iar de încrengătura de firme patronate de ei profită şi partidele. În mandatul anterior, care s-a terminat în 2012, aceşti aleşi locali îşi canalizaseră către propriile firme peste 26 de milioane de euro din bugetul public, prin contracte pe care autorităţile locale din care făceau parte le-au scos la licitaţie. Pe mulţi dintre ei, ANI i-a scăpat printre degete, din cauza lacunelor legislative, iar majoritatea celor care s-au ales cu un raport de evaluare negativ de la ANI, fiind acuzaţi de incompatibilitate sau conflict de interese, se luptă încă în justiţie, în timp ce banii câştigaţi de firmele lor din contracte cu statul rămânând neatinşi. În seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, vedeţi astăzi cine sunt oamenii politici din teritoriu care sifonează banii publici către propriile firme.
Un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) arată că, în mandatul 2008-2012, 42% din consilierii locali şi 45% din consilierii judeţeni din cei aproape 3.000 verificaţi erau acţionari la una sau mai multe firme. Dacă nu erau ei, erau jumătăţile lor mai bune: 87 de soţi sau soţii de consilieri locali şi 128 de soţi sau soţii de consilieri judeţeni aveau cel puţin o firmă. În total, aleşii locali din consiliile judeţene şi locale, verificaţi de ANI, deţineau, împreună cu soţii sau soţiile lor, aproape 2.900 de firme, conform ANI.
Acest întreg muşuroi de firme legate direct la aparatul de partid s-a conectat fireşte la banii statului, direct sau indirect şi nedovedit încă. ANI constata, la începutul evaluării sale, că 190 de aleşi locali cu 223 de firme (ale lor sau ale soţilor şi soţiilor lor) încheiaseră peste 800 de contracte chiar cu autorităţile publice pentru care lucrau. Banii sifonaţi astfel de la stat se ridicau la peste 26 de milioane de euro.
Politic vorbind, toate partidele au folosit această practică ilegală. Configuraţia politică a aleşilor locali cu contracte la autorităţile publice unde lucrau arăta astfel: 60 la PSD cu 93,7 milioane lei încasate, 59 la PDL cu 11 milioane lei încasate, 27 la PNL cu 8 milioane lei încasate, 12 la UDMR, 4 la PC, 18 independenţi şi 10 de la alte partide.
Sursa: ANI.
Până la finalul evaluării ANI însă, mulţi au scăpat neatinşi de lege, cu banii încasaţi de la stat în propriile firme. ANI nu a putut să îi dovedească pe toţi. La final, din cei 190 de aleşi locali găsiţi cu firme conectate la bugetele locale, doar 78 au fost găsiţi în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Ei şi cele 105 firme ale lor sau ale soţilor şi soţiilor încasaseră 8,5 milioane de euro de la bugetele locale pe care le păstoreau.
Configuraţia politică se schimbase şi ea, la fel şi clasamentul financiar. PSD a fost detronat de pe primul loc de PDL, astfel: 28 de la PDL cu 5 milioane lei încasate, 22 de la PSD cu 9,42 milioane lei încasate, 13 de la PNL cu 4,2 milioane lei încasate, 3 de la UDMR cu 25,38 milioane lei încasate, unul de la PC, 4 independenţi şi 7 de la alte partide cu 8,4 milioane lei încasate.
Sursa: ANI.
ANI a explicat faptul că 112 cazuri de aleşi locali le-au scăpat printre degete prin mai multe motive: fie că legea 161/2003 privind conflictul de interese şi incompatibilităţile fusese ocolită de aleşii locali respectivi, aceştia încheind alte tipuri de contracte decât cele prevăzute de legea respectivă; fie că aleşii au încheiat contractele în afara perioadei de evaluare a mandatului legal de consilier – 2008-2012; aleşii locali au informat Consiliile Locale sau Judeţene despre firmele pe care le deţin, astfel că nu au mai putut intra sub incidenţa juridică a conflictului de interese; aleşii locali au folosit alte firme sau persoane apropiate pentru a controla firmele care au obţinut propriu-zis contractele publice.
Gândul vă prezintă numele consilierilor locali şi judeţeni care au câştigat cei mai mulţi bani,peste 100.000 de euro, din contractele cu statul, precum şi numele celor pe care ANI i-a scăpat printre degete, din cauza prevederilor legale lacunare sau interpretabile, conform explicaţiilor oficiale.
1. Domokos Palffy (consilier judeţean Harghita, UDMR): 6,1 milioane de euro
Foto: szekelyhon.ro
Palffy este consilierul care a câştigat cei mai mulţi bani din contracte pe care instituţia publică unde a fost ales (Consiliul Judeţean Harghita) le-a acordat firmelor sale de construcţii şi transport. În perioada 2008-2012, firmele consilierului judeţean UDMR Palffy au câştigat contracte de 25,38 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane de euro) de la Consiliul Judeţean Harghita. În iunie 2012, ANI a constatat că Palffy este incompatibil cu funcţia pe care o deţine şi că s-a aflat în tot acest timp în conflict de interese şi l-a acuzat pe acesta că a participat la luarea unor decizii în urma cărora firmele sale au câştigat 43 de contracte de transport şi de reparaţii de drumuri judeţene.
În septembrie 2013, Palffy a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de preşedintele CJ Harghita, Csaba Borboly (UDMR), fiind acuzat de conflict de interese penal, instigare la fals şi operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia pe care o deţine.
Procurorii DNA arată că Palffy a participat la votarea bugetelor Consiliului Judeţean Harghita prin care au fost alocate consecutiv sume de bani pentru proiecte de investiţii în infrastructura judeţului Harghita, întreţinere şi reparaţii de drumuri judeţene, banii fiind destinaţi unor contracte de executare de lucrări.
Printre beneficiarii acestor contracte a fost şi firma Stravia Group, administrată de Palffy şi deţinută în acte de sora acestuia. Palffy a participat chiar la recepţia lucrărilor făcute de propria firmă şi a semnat procesele verbale în acest sens, susţine DNA, care a analizat 40 de contracte câştigate de Stravia Group de la Consiliul Judeţean Harghita, în valoare de 25,35 milioane lei. Prejudiciul stabilit de DNA, doar pentru perioada 2010-2011, a fost de 1,13 milioane euro.
Firma lui Palffy a fost favorizată în mod direct şi discreţionar şi de şeful CJ Harghita, Borboly Csaba.
2. Dumitru Olteanu (consilier local Mioveni, PSD): 5,56 milioane euro
Dumitru Olteanu este acuzat de ANI de conflict de interese, după ce în perioada 2009-2013 a votat, din postura de consilier local PSD al oraşului Mioveni, bugetele locale prin care au fost prevăzute şi sume către Clubul Sportiv Mioveni, echipa de fotbal locală, unde Olteanu era preşedinte.
Consiliul Local Mioveni a încheiat 5 ani la rând contracte de finanţare a clubului de fotbal,în valoare de 23,94 milioane lei (aproximativ 5,56 milioane euro), bani pe care Olteanu i-a folosit în dezvoltarea echipei, care în perioada respectivă a ajuns şi în Liga I. Olteanu a contestat raportul ANI, judecându-se în prezent cu instituţia la Curtea de Apel Bucureşti.
3. Iosif Balogh (consilier judeţean Mureş, UDMR): 5,54 milioane euro
Foto: tirgumuresanul.ro
Aflat la al treilea mandat de consilier judeţean în Mureş, Iosif Balogh a fost declarat în conflict de interese de către ANI, iar instanţa a confirmat verdictul. Balogh conducea Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din CJ Mureş şi, în acelaşi timp, era manager general al firmei Multi Prod Impex, unde lucrase anterior, timp de 10 ani, ca tehnician constructor. CJ Mureş a încheiat cu firma lui Balogh 56 de contracte de execuţie de lucrări, în valoare de 21,6 milioane lei (aproximativ 5,54 milioane euro).
Inspectorii ANI au sesizat şi Parchetul Curţii de Apel Mureş, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale.
4. Dumitru Dobrică (consilier judeţean Buzău, PSD): 5,4 milioane euro
Foto: stradadebuzau.ro
Dobrică este acuzat de ANI că în perioada 2010-2013, cât a fost consilier judeţean la Buzău, a participat la adoptarea a 23 de hotărâri ale CJ Buzău, prin care s-au stabilit sumele de bani pentru contracte cu firma Petro Consind, la care Dobrică, soţia şi fratele său figurau ca angajaţi. De altfel, firma a aparţinut oficial soţiei lui Dobrică, Veronica, însă aceasta a renunţat la ea în favoarea unui anume Emil Mugurel Popa.
În perioada respectivă, CJ Buzău a încheiat cu Petro Consind 29 de contracte şi 6 acte adiţionale, în valoare totală de 72,47 milioane lei (aproximativ 16,5 milioane euro). O altă firmă a lui Dobrică, în care el, soţia şi fratele sunt asociaţi – Mecan Construct, a câştigat de la CJ Buzău 18 contracte, din care a încasat până la finalul anului 2013 suma totală de 5,4 milioane de euro. Dobrică, soţia sa şi fratele său au câştigat venituri salariale de la ambele firme, în toată această perioadă, conform ANI.
În prezent, Dumitru Dobrică se judecă cu ANI la Curtea de Apel Ploieşti.
5. Daniel Akos Mora (senator PNL, fost consilier judeţean Mureş): 3,84 milioane euro
Pe vremea când era consilier judeţean la Mureş, liberalul Daniel Akos Mora a fost acuzat de ANI că s-a aflat în incompatibilitate, fiind în acelaşi timp patron sau asociat la firmele Natur Fruct, Moragroind, Hoptrade şi MRG AG. Din 2008 până în 2011, firma lui Mora Moragroind a încheiat mai multe contracte cu instituţii aflate în subordinea CJ Mureş (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Municipal “Dr. Ghe. Marinescu” Târnăveni), dar şi cu alte instituţii publice din Mureş – Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Primăria Suplac, Primăria Crăieşti, Primăria Iernut, Consiliul Local Breaza, Primăria Sighişoara). Valoarea totală a contractelor s-a ridicat la 15.689.344 lei (aproximativ 3,84 milioane euro).
La firma Moragorind, Mora deţinea, pe lângă calitatea de acţionar, şi funcţia de director. Din postura de consilier judeţean, el cunoştea planurile de investiţii ale CJ Mureş, participând la luarea deciziilor, lucru care l-a ajutat în câştigarea licitaţiilor respective. Ba chiar contractele cu firma lui Mora au beneficiat de acte adiţionale care au mărit valoarea contractelor, precum şi de extinderea termenelor de execuţie a lucrărilor, a arătat ANI.
În 2013, Mora a pierdut definitiv procesul cu ANI, instanţa supremă declarându-l în stare de incompatibilitate, verdict care ar fi trebuit să ducă la pierderea mandatului de senator. Senatul a refuzat însă să pună în aplicare decizia instanţei supreme, Mora fiind şi în prezent senator.
6. Gheorghe Bunea Stancu (preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, PSD): 2,5 milioane euro
Foto: Mediafax.
Preşedintele CJ Brăila, Bunea Stancu, are două procese cu ANI, care l-a acuzat de conflict de interese administrativ şi penal.
Baronul PSD de Brăila este acuzat că a semnat decizii ale CJ Brăila şi contracte de asociere ale acestei instituţii cu FC Brăila, clubul de fotbal local, precum şi cu Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila, în valoare totală de 7,51 milioane lei. Cele două cluburi avea ca acţionari majoritari firmele Concivia şi Hercules, deţinute la rândul lor de firma Bursagrirom, a lui Bunea Stancu. Bunea Stancu a semnat chiar şi actele pentru folosirea unui autoturism al CJ Brăila de către clubul de handbal brăilean, deţinut de el.
În al doilea caz, ANI l-a acuzat pe Bunea Stancu de faptul că, din postura de şef al CJ Brăila, a semnat 5 contracte în valoare de 3,38 milioane lei cu firma Concivia, pe care o deţine prin propria sa firmă, Bursagrirom.
În total, Bunea Stancu este acuzat că a folosit în scop personal aproape 11 milioane de lei din bugetul judeţean, adică aproximativ 2,5 milioane de euro. Şeful CJ Brăila se judecă în prezent cu ANI. El a pierdut în primă instanţă primul proces, în care sunt implicate cluburile sportive brăilene deţinute de el, însă a atacat decizia la instanţa supremă. Cel de-al doilea proces este încă pe rolul instanţei de fond.
7. Tulit Attila (consilier judeţean Covasna, UDMR): 1,92 milioane euro
Firmele consilierului judeţean trecut de la UDMR la PCM au încheiat în perioada 2009-2011 5 contracte, 4 acte adiţionale şi trei acorduri de asociere cu CJ Covasna, Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe şi Direcţia de Drumuri şi Poduri Covasna. Astfel, firmele lui Tulit (la una dintre ele era acţionar mama sa) Consic şi Proiect Covasna au încasat de la Consiliul Judeţean suma de 8,14 milioane lei (aproximativ 1,92 milioane euro).
Tulit a pierdut procesul cu ANI, instanţa supremă luând decizia că acesta s-a aflat în incompatibilitate.
8. Pavel Mercea (consilier local Oradea, PSD): 1,8 milioane euro
Foto: bihorstiri.ro
Mercea a fost acuzat de ANI de incompatibilitate, după ce a participat, din postul de consilier local în Oradea, la încheierea a 38 de contracte privind servicii de proiectare, cu firmele la care avea acţiuni – Proiect Bihor şi Biaproiect Imob. Contractele valorau 7,5 milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de euro).
Mercea a contestat raportul ANI până la instanţa supremă, dar a pierdut procesele.
9. Dumitru Mărcuţ (consilier local comuna Călineşti-Oaş, Satu Mare): 870.000 euro
Foto: Facebook
Fostul consilier local din Călineşti-Oaş a fost acuzat în iulie 2014 de inspectorii ANI că s-a aflat în conflict de interese în perioada mandatelor sale. Astfel, în 2009 şi 2011, Mărcuţ a luat parte la adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Local, prin care se aproba documentaţia tehnică de execuţie şi scoaterea la licitaţie a proiectului reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate din localitate. Contractul, în valoare de 3,69 milioane lei (aproximativ 870.000 euro) a fost câştigat apoi de firma Flowtex Technology din Mediaş, care ulterior a subcontractat lucrarea firmei Cristal Marica, administrată şi deţinută în parte chiar de Dumitru Mărcuţ.
Raportul ANI a fost înaintat şi procurorilor. Mărcuţ a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Oradea.
10. Liviu Lupu (consilier local Braşov, PSD): 800.000 euro
Foto: brasovnews.ro
Liviu Lupu a fost acuzat de ANI de conflict de interese, după ce timp de 4 ani, în perioada 2008-2011, a luat decizii, a votat şi a semnat, din postura de consilier local, contracte cu propriile sale firme.
Firmele lui Lupu, Amrita Com şi Protector Agency, au câştigat licitaţii ale CL Braşov în valoare de 3,29 milioane lei (aproximativ 800.000 de euro).
Lupu a pierdut procesul cu ANI în primă instanţă şi se judecă la instanţa supremă.
11. Dumitru Domnariu (consilier judeţean Sibiu, PDL): 750.000 euro
Foto: turnulsfatului.ro
Fostul consilier judeţean a încheiat prin firma sa de produse petroliere Euroil, 6 contracte cu instituţii din subordinea CJ Sibiu, precum spitale sau Drumuri şi Poduri Sibiu, pentru vânzarea de carburanţi. Contractele se ridicau la valoarea de 3,09 milioane lei (aproximativ 750.000 de euro).
ANI l-a acuza pe fostul consilier de incompatibilitate. În septembrie 2014, Dumitru Domnariu a fost ridicat de procurorii DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală în care sunt implicaţi benzinarii din Sibiu şi în care prejudiciul este estimat la 8 milioane de euro. Domnariu este cercetat în libertate. El a mai fost implicat şi în dosarul de evaziune fiscală în care este cercetat fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar.
12. Adrian Samson (consilier judeţean Vaslui, PNL): 600.000 euro
Foto: husi.info
Liberalul Adrian Samson a fost acuzat de ANI că, în perioada cât a fost consilier judeţean la Vaslui, s-a aflat în stare de incompatibilitate. Instituţia respectivă a încheiat trei contracte în valoare de 2,54 milioane lei (aproximativ 600.000 de euro) cu firma de construcţii a lui Samson, Sam-Mar Construct.
Adrian Samson a câştigat însă procesul cu ANI, instanţa supremă confirmând decizia Curţii de Apel Iaşi de a anula raportul de evaluare făcut de ANI.
13. Constantin Nicolescu (preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, PSD): 415.000 euro
Foto: Mediafax.
Fostul baron PSD de Argeş, Constantin Nicolescu, a fost acuzat de ANI că s-a aflat în conflict de interese, după ce instituţia pe care o conducea a încheiat mai multe contracte cu firmele sale sau ale soţiei sale.
Astfel, CJ Argeş şi instituţii aflate în subordinea acestuia au încheiat 14 contracte în valoare de 1,13 milioane lei cu firmele Autopro Mond şi Mac Auto, deţinute chiar de Nicolescu, precum şi 12 contracte de 303.262 de lei cu aceleaşi firme, plus Dinik Mar Arg, deţinută de soţia lui Nicolescu, Viorica.
În perioada 2006-2010, firma Autopro Mond a lui Nicolescu a avut şi comenzi de 124.327 de lei de la instituţii şi servicii publice din subordinea CJ Argeş. În total, firmele familiei Nicolescu au câştigat 1,56 milioane lei (aproximativ 415.000 euro) din bugetul CJ Argeş condus de Nicolescu.
Dintre aceste contracte, 9 au fost semnate chiar de Nicolescu, iar 5 au fost semnate cu aprobarea acestuia.
Constantin Nicolescu a pierdut procesul cu ANI în 2014, fiind declarat incompatibil de instanţa supremă şi având interdicţie de a mai deţine o funcţie publică timp de 3 ani, până în 2017.
14. Dumitru Drăghici (primarul comunei Sălătrucel, Vâlcea, PNL): 300.000 euro
Foto: radicalonline.info
Primarul liberal din Sălătrucel a fost acuzat în 2013 de conflict de interese, dar şi de abuz în serviciu, după ce a semnat un contract de arendare între Primărie şi Asociaţia locală a crescătorilor de bovine, ovine, porcine şi albine Sălătrucel, unde Drăghici era preşedinte. În baza acestui contract, Asociaţia a primit de la APIA subvenţii de 1,31 milioane lei (aproximativ 300.000 de euro), în perioada 2010-2012.
Primarul Drăghici a pierdut procesul cu ANI în primă instanţă şi acum se judecă la instanţa supremă.
15. Mircea Ionel Raţă (consilier local Braşov, PDL): 235.000 euro
Foto: monitorulexpres.ro
Consilierul local din Braşov a fost acuzat de ANI de incompatibilitate, după ce în perioada mandatului său, 2008-2012, a participat la încheierea a 25 de contracte de prestări de servicii şi a 5 comenzi pe bază de factură între Primăria Braşov sau instituţii locale aflate în subordine şi firmelePoliplast, Curier Press şi Tipotex. Raţă era acţionar al acestor trei firme, iar valoarea contractelor s-a ridicat la 974.785 lei (aproximativ 235.000 euro).
Raţă a pierdut procesul cu ANI în 2012 şi a primit interdicţia de 3 ani de a mai deţine vreo funcţie publică.
16. Mihai Iulian Şlic (consilier local Bacău, PDL): 200.000 euro
Foto: agendaconstructiilor.ro
Consilierul local din Bacău a participat la aprobarea a 6 contracte, în valoare de 843.246 lei (aproximativ 200.000 de euro), cu firme la care era acţionar – Conbac şi Profinstal. Firmele sale au executat lucrări de proiectare şi construire de reţele de aprovizionare pentru săli de sport.
ANI l-a acuzat de conflict de interese, incompatibilitate şi fals în declaraţii. Şlic a pierdut procesul cu ANI în 2014, primind interdicţia de 3 ani de a mai deţine funcţii publice.
17. Toma Ioniţă (consilier judeţean Prahova, PSD): 190.000 euro
Foto: ph-online.ro
Consilierul judeţean a fost acuzat de conflict de interese penal, incompatibilitate şi fals în declaraţii, firmele sale având 15 contracte de furnizare de materiale de construcţii, de prestări servicii, de executare lucrări de infrastructură, de întreţinere, revizie echipamente şi reparaţii, încheiate cu CJ Prahova şi instituţii subordonate. Valoarea contractelor şi a 14 achiziţii directe s-a ridicat la peste 825.000 lei (aproximativ 190.000 euro). Ioniţă figura la vremea evaluării ca acţionar în 12 firme.
Ioniţă a pierdut procesul cu ANI la instanţa de fond şi se judecă în prezent la instanţa supremă.
18. Manuel Avramescu (consilier local sectorul 6, Bucureşti, PNL): 145.000 euro
Consilierul liberal a participat din postura sa oficială la aprobarea a 3 contracte de furnizare de servicii în valoare de 624.837 lei (aproximativ 145.000 euro), cu firma sa Emaster Solutions.
ANI l-a acuzat de conflict de interese şi incompatibilitate, iar Avramescu a pierdut procesul în 2014, primind interdicţia de 3 ani de a mai deţine funcţii publice.
19. Gavrilă Ţărmure (consilier local Bistriţa, PNL): 125.000 euro
Foto: rasunetul.ro
Consilierul liberal din Bistriţa a luat parte la şedinţele consiliului local prin care s-au aprobat finanţările Fundaţiei Societatea de Concerte Bistriţa, al cărei fondator şi preşedinte este el însuşi. Consiliul Local a aprobat bugetarea unor proiecte sau contracte de prestări serivii cu Fundaţia condusă de Ţărmure, prin care 529.000 de lei (aproximativ 125.000 euro) din bugetul local au ajuns la Fundaţie.
Din aceşti bani, au fost plătite şi salariile lui Ţărmure de la Fundaţie, în anii 2009 şi 2010, în sumă totală de 53.000 de lei. El a pierdut procesul pe fond cu ANI şi se judecă la instanţa supremă.
20. Ion Năftănăilă (primarul comunei Albeştii de Muscel, Argeş, PDL): 110.000 euro
Foto: argesul.ro
Primarul PDL din comuna Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, a semnat acte adiţionale la contractul de concesiune dintre Primărie şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri din localitate. Tot el era şi preşedintele Asociaţiei respective. Pe baza acestui act, APIA a plătit subvenţii de 458.523 lei (aproximativ 110.000 euro).
Raportul de incompatibilitate întocmit de ANI a fost preluat de procurorii DNA, care l-au trimis pe acesta în judecată în 2011, acuzându-l de folosire de documente ori declaraţii false în baza cărora a obţinut pe nedrept fonduri europene, schimbarea destinaţiei fondurilor europene şi de conflict de interese.
Procurorii au arătat că, în afară de faptul că Năftănăilă a obţinut banii de subvenţie ilegal, el a şi redirecţionat o parte din bani, către Asociaţia Judeţeană de Fotbal Argeş sau către Primăria pe care o conduce, sub formă de sponsorizări.
Năftănăilă a fost condamnat în martie 2014 la 3 ani de închisoare cu suspendare şi la restituirea către APIA a peste 200.000 de lei. Sentinţa nu este însă definitivă, iar primarul a atacat-o la instanţa supremă.
Aleşii locali pe care ANI i-a scăpat
1. Corneliu Ptaşnec (consilier local Piatra Neamţ, PSD): 5,44 milioane euro. Firmele lui Ptaşnec – Publiserv, Drupo şi Locativ Serv, au încheiat 36 de contracte în valoare de 23,4 milioane lei (aproximativ 5,44 milioane euro) cu instituţia unde acelaşi Ptaşnec era consilier local.
2. Ion Dumitrache (consilier judeţean Constanţa, PSD): 1,31 milioane euro. Firmele lui Dumitrache – Eurosantis şi Sapro, au încheiat 59 de contracte cu CJ Constanţa, în valoare de 5,67 milioane lei (aproximativ 1,31 milioane lei). Dumitrache este vicepreşedinte al PSD Constanţa, filială condusă de Radu Mazăre.
3. Victor Roman (consilier judeţean Vrancea, PSD): 1,23 milioane euro. Firmele lui Roman, în prezent deputat PSD – Roman Impex Prest şi Eco Rino, au încheiat 51 de contracte cu CJ Vrancea, în valoare de 5,3 milioane lei (aproximativ 1,23 milioane euro). Roman este de asemenea vicepreşedinte PSD Vrancea, filială condusă de Marian Oprişan.
4. Vasile Băluţă (consilier local Târgovişte, PDL): 1,12 milioane euro. Firmele sale Carpatmontana Serv şi UV Service au încheiat 30 de contracte cu Primăria, în valoare de 4,84 milioane lei (aproximativ 1,12 milioane euro).
5. Leonard Cadăr (fost consilier judeţean Neamţ, PDL): 300.000 euro. Actualmente senator PSD, Cadăr a părăsit PDL, după ce l-a consiliat pe Gheorghe Ştefan, şeful CJ Neamţ, apropiat al Elenei Udrea. Firma lui Cadăr, Lemon Com, a încheiat 10 contracte cu CJ Neamţ, în valoare de 1,3 milioane lei (aproximativ 300.000 euro).
6. Virgil Sandu Leah (consilier judeţean Arad, PDL): 290.000 euro. Consilierul judeţean PDL a fost găsit în incompatibilitate de ANI, care a constatat că în perioada 2008-2012, firma lui Leah, Burza SRL, a încheiat 8 contracte şi 6 acte adiţionale în valoare de 1,21 milioane lei (aproximativ 290.000 euro) cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Arad.
7. Aurel Simion (consilier judeţean Vâlcea, PDL): 145.000 euro. Consilierul judeţean a încheiat, prin firma sa Avi Gris, 12 contracte cu CJ Vâlcea sau instituţii din subordinea sa, în valoare de 602.608 lei (aproximativ 145.000 euro).
8. Liliana Sima (consilieră locală Giurgiu, PSD): 135.000 euro. Liliana Sima a încheiat prin firma sa Panesim SRL 6 contracte cu autorităţile locale din Giurgiu, în valoare de 567.550 lei (aproximativ 135.000 euro).
9. Ilie Ionescu (consilier local sectorul 2, Bucureşti, PDL): 75.000 euro. Ionescu a încheiat prin firma sa, Raluca SRL, un contract cu autorităţile locale, în valoare de 304.745 lei (aproximativ 75.000 euro).
