La 24 octombrie, la Beijing a fost înfiinţată oficial Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, care este proiectul preşedintelui chinez, Xi Jinping. Proiectul respectiv provoacă iritarea SUA.
Xi Jinping a anunţat planurile de înfiinţare a băncii în timpul summit-ului ASEAN şi a propus partenerilor străini să se alăture. Peste 20 de ţări au considerat proiectul interesant. Printre ele se numără India, Pakistan, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Oman, Qatar, Kuweit, Qatar şi toate ţările din ASEAN, cu excepţia Indoneziei.
Iniţial, au manifestat interes pentru proiectul chinez şi unele ţări europene, de asemenea Australia şi Coreea de Sud. Dar SUA au făcut presiuni asupra aliaţilor lor, cerându-le să ignore iniţiativa chineză. Americanii au declarat că banca nu va putea să asigure standarde ecologice bune în timpul realizării proiectelor de infrastructură. Totodată, Washingtonul se îndoieşte de faptul că banca respectivă va corespunde cerinţelor de asigurare a drepturilor omului, criterii îndeplinite de Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare. Orientalistul Andrei Ostrovski consideră că în spatele poziţiei SUA se întrevede o nouă încercare de a pune piedici dezvoltării Chinei.
„În regiune are loc o luptă pentru influenţa economică între SUA şi China. Înfiinţarea de către China a unei bănci reprezintă o componentă a luptei. SUA nu are nevoie de un concurent puternic. Posibilităţile Chinei trebuie subminate prin orice metode. Cred că şi protestele din Hong Kong au fost provocate de SUA cu acelaşi scop. Această zonă este foarte importantă pentru China. SUA încearcă s-o zdruncine pentru a priva China de avantajele concurenţiale peste hotare”.
Economia Chinei se dezvoltă vertiginos. Rolul ei continuă să crească, dar acest lucru nu contribuie la creşterea influenţei Chinei în instituţiile financiare mondiale, printre care FMI, Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare, aflate sub controlul SUA şi UE. Iar Occidentul ignoră cererile Beijingului de a schimba situaţia. Promovarea de către China a proiectului său reprezintă o provocare la adresa ordinii economice globale, consideră expertul Andrei Ostrovski.
„Este un pas al Chinei în vederea creşterii rolului său în lume, în organizaţiile economice internaţionale. În al doilea rând, se doreşte creşterea rolului yuanului în deconturile internaţionale. Banca este asigurată cu rezervele valutare ale Chinei, care sunt cele mai mari din lume. Este un proiect important, care va atrage numeroase ţări în curs de dezvoltare, interesate tocmai de finanţarea proiectelor lor din infrastructură. Pe măsura creşterii economice, China se va strădui să-şi intensifice şi mai mult influenţa şi să atragă un număr tot mai mare de ţări în curs de dezvoltare. Noua bancă este o arenă potrivită în acest sens”.
http://romanian.ruvr.ru/
