Echilibru acido-bazic

După ce am expus rolul nutritiv al alimentelor lacto-fermentate in articolul” Lacto-fermentarea, hrana ideală” , voi detalia rolul acidului lactic asupra echilibrul acido-bazic (EAB) al organismului uman.

. Acidul lactic este un aliment organic important in plasma sangvină, sintetizat de către organism (0.09 – 0.16/l). Trebuie făcută distincţia între acidul lactic dextrogire (L+) care este benefic si acidul lactic levogire (L-) sintetizat ca urmare a unei dereglări metabolice
Acidul lactic

Acidul lactic este un aliment organic important in plasma sangvină, sintetizat de către organism (0.09 – 0.16/l). Trebuie făcută distincţia între acidul lactic dextrogire (L+) care este benefic si acidul lactic levogire (L-) sintetizat ca urmare a unei dereglări metabolice. Ţesuturile subalimentate în nutrimente stimulează Acidul Lactic levogire (L-) , ceea ce declanşează o hiperaciditate (factor declansator în toate procesele infectioase). Se diferentiază si aportul de Acid Lactic+ endogen (adus din exterior) sub forma alimentelor lacto-fermentate, de Acidul Lactic – exogen (produs de către celula bolnavă).

În cerealele fermentate regăsim diferitele forme de Acid Lactic în proporţii echilibrate. Fermentarea biologică fără alcool dă naştere la Acid Lactic L(+) si D(-). Racematul obţinut (amestec fizico-chimic de substanţe active in părti egale) determină gustul acid al alimentelor lacto-fermentate si, pe de alta parte, serveşte la propria sa conservare fără aditivi sau agenţi conservatori sintetici.

Acidul Lactic D(-) este excretat de rinichi sau depus în ţesuturi. El este parţial neutralizat de către
Acidul Lactic L(+) din alimentaţie, iar realizarea acestui delicat proces reprezintă o condiţie vitală pentru normalizarea metabolismului si a EAB, deci pentru o restabilire a Homeostaziei. Aceste două forme de Acid Lactic sunt complementare caci forma (+) aduce energie necesară activităţii formei (-).

Caracteristica principală a Acidul Lactic (-) poate fi interpretată ca un regulator activ sub formă lichidă capabil să atingă toate regiunile corpului, pentru a dizolva depozitele generatoare de ateroscleroze.

Alimentele lacto-fermentate protejează remarcabil echilibrul ecologic al tractul gastrointestinal. Singurul bemol care trebuie menţionat se referă la persoanele sensibile la Histamină. In funcţie de cantitatea de histamină continuat în diferitele preparaţii fermentate, aceste persoane pot avea  uşoare stării inflamatorii în intestine.  De asemenea,  persoanele care prezintă o hernie hiatală ar trebui sa dilueze aceste produse fermentate si sa înceapă treptat, cu cantităti mici.

Enzimele in EAB

Enzimele sunt compuse în special din acizii aminati. Toate reacţiile biologice sunt controlate de enzime. Activitatea enzimatică este corelată strâns cu EAB si doar un Ph particular fiecăreia le vor  permite să-şi desfăşoare optim activitatea. De exemplu, Tripsina (enzima pancreasului) cere un mediu alcalin de Ph 7.0 spre 8.0, pentru a putea acţiona rapid in degradarea alimentelor. La polul opus se afla pepsina, enzima stomacului care functionează optim la un Ph de 1.5- 3.0

De aici trebuie să pornească reflecţia asupra alegerii mijlocului de dezacidificare a organismului!
Pentru a crea un mediu favorabil activităţii enzimelor este necesara contrarea acidificări organismului  printr-un excedent de Acid Lactic (L+), ceea ce normalizează Ph-uli ţesuturilor. Toate reacţiile enzimatice vitale ale metabolismului intermediar (metabolism celular) depind de concentratia in Acid Lactic.

Pentru a realiza importanta activităţii enzimelor endogene, voi  enumera câteva dintre procesele dependente:
– eliminarea  factorilor de risc în ateroscleroză
– fluiditatea sângelui (prevenire trombozelor)
– deblocarea căilor nervoase
– cicatrizarea si atenuarea durerilor
– echilibrul acido bazic
– echilibru stomac – intestine
– Sistemul hormonal …

Importanţa oxigenului în metabolismul celular

Atunci când activitatea fizică este neglijată, organismului ii lipseste oxigenul necesar proceselor de oxidare, ceea ce generează produse intermediare precum Acidul Lactic (L-). După un efort fizic neprevăzut sau/si de  mare intensitate, Acidul Lactic (L-) se formează în ţesutul musculaturii, provocând starea  de ” febră” sau eventuale crampe. Sportivii de nivel înalt folosesc sisteme de oxigenare intensivă (nu le numesc pentru a evita publicitatea gratuită), dar o respiratie profundă cu un aer de calitate poate atenua mult din acest efect.

În reciprocitate cu oxigenarea,  un aliment care contine Acid lactic va ajuta la anihilarea amoniacului în intestine, facilitând activitatea ficatului în alimentarea ţesuturilor cu elemente nutritive, precum si în detoxificarea lor. Cu acelaşi potenţial de irigare sangvină, vom dispune de mai mult oxigen pentru celelalte procese metabolice, ficatul îşi va spori capacităţile de a echilibra ansamblul organismului. Diferit de complementele alcalinizate, folosirea produsele lacto-fermentate acidifica intestinul. Acizii nu vor fi tamponati, ci din contra, se favorizează degradarea lor constanta, ajutând deci la normalizarea fireasca a Echilibrul Acido-Bazic.

Activitatea fizică este deci esenţială pentru un aport necesar de oxigen in organism. Aceasta va permite eliminarea prin expirare a gazului carbonic, deci o dezacidificare sporită a organismului. Bioelectronica previne însa si reversul medaliei: oxigenul este în acelaşi timp un puternic oxidant care favorizează formarea de radicali liberi, deci trebuie o compensare simultană cu alimente bogate în antioxidanţi naturali.

TOTUL ESTE ECHILIBRU ÎN VIAŢĂ !

ACIDIFICAREA ORGANISMULUI

La ora actuală se cunosc trei posibilităţi  de gestionare a acidificării organismului: – Pe cale biochimică, cu adaos de produse alcalinizate (efect de suprafaţă cu repercusiuni) – Diminuarea produselor acidifiante (95 % din alimente dacă le socotim individual! )…. – Utilizarea constantă de alimente lacto fermentate pentru aportul de Acid Lactic L(+) Prima variantă poate fi folosită doar punctual si pe scurtă durată în cazuri cronice. Doar o simbioza intre ultimele doua variante poate însă stabiliza în parametri naturali acest EAB, în vederea păstrării HOMEOSTAZIEI.

Flora intestinală

O floră intestinală sănătoasă este vitală in EAB, deci  pentru starea sănătăţii  în general. Dintr-un studiu făcut la Heidelberg în Germania, 90% din persoanele spitalizate aveau floră intestinală dereglată. In acest caz, o apa sau un compliment alcalin vor urca Ph-lui stomacului, perturbând  sucurile gastrice. Dar stomacul are nevoie de un Ph acide pentru a digera alimentele, iar flora intestinală, compusă din bacili lactici, are nevoie de un mediu acid pentru a functiona corect. În caz contrar, se vor  produce procese de putrefactie si fermentare a alimentelor, într-o floră intestinală patogenă. În astfel de situatii, recomandarea suplimentelor alcaline este la fel de periculoasă ca  şi oricare concentrat chimic.

Din punct de vedere al BEV, prevenirea si intervenţia de natura curativa asupra EAB trece obligatoriu prin consumarea alimentelor laco-fermentate; iar cazuri foarte grave – cu adaos de medicamente exclusive pe bază de acid lactic. Acidul lactic reechilibrează balanta EAB in circuitul sangvin, favorizează transferul oxigenului si mineralelor cu sistemul celular, deci implicit, va acţiona ca regulator al respiraţiei celulare. Prin calităţile sale antiseptice, Acidul Lactic protejează  mucoasa vaginală si intestinele de agenti patogeni. Adaug aici si cazul serotoninei, (neurotransmitător-neuromediator al somnului) care este produsa intre 60% si 90 % în intestinul subţire, ori acei acizii aminati ca cel glutamic si triptofan necesari serotoninei se găsesc îndeosebi în alimentele lacto-fermentate.

Acidul Lactic favorizează cu precădere flora intestinala din intestinul subţire. Paraziţii si mai ales levurile si ciupercile patogene se pot încuiba în toate organele interne cu o perfidie de nebănuit, multiplicându-se cu o viteza alarmanta. Consecinţele sunt multiple: Infecţia cu Candida Albican este recunoscuta ca fiind la baza a nenumărate afecţiuni, pana în cancer (Dr. Siomncini). De aici si interesul pentru alimentele lacto-fermentate, care vor destabiliza si terenul micozelor si parazitilor intestinali.

Din experientele făcute pe culturi de stafilococ auriu, de candida si pe culturi de streptococ se remarcă evidenta actiune de degradarea a acestora ca urmare a contactului cu o monstra de aliment lacto fermentat.

Rezistenta  fată de acizi dă lactobacililor acidofili (obţinuţi prin fermentare)  o asemenea vitalitate încât pot străbate tot tubul digestiv, eliminând toţi germenii patogeni responsabili de putrefacţia si fermentarea alimentelor nedigerate.  Aceasta simbioza de Acizi Lactici are un efect  pe de o parte dezinfectant (în raport cu microorganismele patogene), cat si conservant (în raport cu simbioza terenului). In Austria de exemplu, tablourile, operele de arta, se curată odată la trei ani cu firmituri de pâine dospita.

Despre alimentaţia vegetariana

Digestia este determinată în mare parte de către enzime sensibile la Ph si condiţionată de creşterea   a 6500 de specii diferite de bacterii. Microclimatul din intestin este influenţat la rândul lui de interacţiunea metabolismului acestor bacterii, care pot activa sau inhiba digestia alimentelor.   Intervine si irigaţia sangvină din intestine, temperatura, natura alimentelor, proporţia secreţiilor bilei si pancreasului. Fiecare individ are propriile sale caracteristici digestive, gastrice, intestinale, care presupun dozaje fluctuante în alegerea alimentaţiei, diferite cantitativ si calitativ. Multe din suplimentele  propuse, considerate naturale, nu au nici potenţialul de energie vibratorie necesar si nici capacitatea de simbioză cu  microorganismele din organism.

Starea actuală a florei noastre intestinale este  deplorabilă, si nu doar datorită alimentatiei, ci de asemenea datorită apei, aerului,  (stresului oxidativ). O floră intestinală patogenă va digera din ce în ce mai dificil chiar si alimentele crude si sunt multe persoane care nu le suportă, mai ales seara. În aceste condiţii, ar trebui să consumăm doar ceea ce putem digera mai uşor, căci nu putem beneficia de un aliment pe care nu îl metabolizam. Pentru cei care evită orice preparare a alimentelor,  exista o ecuatie care reflectă aportul adus  de un  aliment:

Aliment  x   Procent % real  de digestie  =  nutriment metabolizat

Temporar, este benefic acest compromis  în paralel cu regimul vegan, căci  în afara enzimelor si vitaminelor pierdute prin preparare (la vapori sau prin fierbere), restul nutrimentelor vor putea fi  metabolizaţi într-o formă diminuată, dar asimilabila. Un aliment crud nedigerat va intra în putrefactie, generând acizi si îndeosebi acel Fuse Alcohol (alcool amylic = vitriol), mult mai toxic decât alcoolul normal.

La această stare de disbioză intestinală (alterarea echilibrului florei bacteriene intestinale) se adaugă si fructoza din fructe, care vine în contact cu celuloza si cu alte bacterii (mult sau mai putin patogene). Evident aceasta va agrava fermentaţia generatoare de alcool amilic, fapt ce va provoca o adevărată stare de ”ebrietate” bacteriilor intestinale, provocându-le blocajul activităţii sau chiar moartea. Aceasta situaţie provoacă o stare de oboseală permanentă si intoxicaţii importante prin suprasolicitarea ficatului.

Un studiu din Germania al prof. GROSSARTH-MATICEK  recomandă să se consume în general  1/3 alimente crude si 2/3 alimente preparate termic in cursul unei mese, începând prin alimentul crud.

Ţin să precizez că în BEV se recomandă cu precădere alimentele biologice nepreparate termic, cu condiţia ca fiecare persoană adeptă  a dietei vegan (căreia mediul social si familial ii permite), să treacă printr-o perioadă specifică de preadaptare a florei bacteriene.

Concluzie

Schematizat, din punct de vedere Bioelectronic, modalitatea de actiune a Acidului Lactic in organism este următoarea:
– Se produce o eliminare „izopatica” a surplusului de toxine si de Acid Lactic (L-) înmagazinat în celule  prin aportul  de Acid Lactic (L+) conţinut in alimente sau suplimente lacto-fermentate introduse în corp ” in statu nascendi”.
– Acidul Lactic din alimentele fermentate influenţează Ph- lui sângelui spre aciditate, cunoscut fiind  faptul că sângele persoanelor suferind de cancer este prea alcalin, aşa cum demonstrează cancerologi precum Profesorul Dr. Gyula de Szilvay si  Profesorul Dr. Paul Seeger.
– După digestia alimentelor fermentate, odată cu  eliminarea prin respiraţie  (si nu numai) a diferitelor acizi volatili precum gazul carbonic, rămân mineralele alcaline care acţionează ca o contrabalansare inteligentă a  acidificării  organismul. Mai pitoresc spus, alimentul fermentat  intră  precum calul  troian sub formă acidă pentru a nu perturba Ph-ul stomacului (Troia), după care se metamorfozează cu subtilitate în produs alcalin de echilibrare a EAB.

„Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă” este definitia Echilibrului Acido-Bazic!

La ora actuală se cunosc trei posibilităţi de gestionare a acidificării organismului:
– Pe cale biochimică, cu adaos de produse alcalinizate (efect de suprafaţă cu repercusiuni)
– Diminuarea  produselor acidifiante (95 % din alimente dacă le socotim individual! )….
– Utilizarea constantă de alimente  lacto fermentate pentru aportul de Acid Lactic L(+)

Prima variantă poate fi folosită doar punctual si pe scurtă durată în cazuri cronice.
Doar o simbioza intre ultimele doua variante  poate însă  stabiliza în  parametri naturali  acest EAB, în  vederea păstrării HOMEOSTAZIEI.

http://abcul.sanatatii.ro/

 

Acest articol a fost publicat în SANATATE-VINDECARE. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns