Patru muzee din Peninsula Crimeea, regiune la Marea Neagră care s-a alipit Federaţiei Ruse anul acesta pe fondul crizei din Ucraina, au anunţat miercuri că au depus o plângere “colectivă” la un tribunal olandez împotriva deciziei unui muzeu din Amsterdam de a nu restitui tezaure arheologice din aur împrumutate în vederea unei expoziţii, relatează AFP.
“Pe 19 noiembrie, patru muzee din Crimeea au depus plângere la un tribunal din Amsterdam, reclamând ca Muzeul Allard Pierson să le restituie colecţia”, alcătuită din peste 560 de exponate legate de cultura sciţilor, a declarat pentru AFP Andrei Malaghin, directorul unuia dintre muzee.
Muzeul olandez Allard Pierson a decis pe 21 august, cu câteva zile înainte de închiderea exploziţiei, să nu restituie o bogată colecţie de obiecte din aur fostei peninsule ucrainene unite în martie cu Rusia şi revendicate de atunci de Kiev.
Instituţia a apreciat că restituirea obiectelor unuia dintre cele două state ar putea conduce la revendicări ale uneia dintre cele două părţi şi să reprezinte un risc pentru muzeu, care a deschis expoziţia cu mai bine de o lună înainte de anexarea Crimeei de către Rusia.
“Acum problema nu este să ştim cine va deţine colecţia unică de antichităţi – Rusia sau Ucraina. Problema este dacă tezaurele arheologice vor reveni la locul de origine – Crimeea”, afirmă cele patru muzee într-un comunicat comun, citat de Gândul. “Muzeele din Crimeea sunt proprietarele legale ale obiectelor expuse”, care au devenit “ostatice ale situaţiei politice”, au subliniat ele.
Olanda, la fel ca şi alţi aliaţi occidentali ai Statelor Unite, nu recunoaşte “alipirea” Crimeei de către Rusia, iar relaţiile diplomatice dintre Moscova şi Occident se află la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, din cauza conflictului din Ucraina dintre armata naţională şi separatiştii proruşi.
Pe de altă parte reamintim că între România şi Rusia există o situaţie oarecum similară, care împiedică de decenii bune normalizarea relaţiilor dintre cele două state. Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, cu scopul de a fi protejat în faţa avansului armatelor Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a ţării. Obiectele de patrimoniu nu au mai fost niciodată returnate în întregime. Paguba în dauna ţării noastre includea tezaurul Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor diverse bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii, arhive. Pe lângă multele obiecte de patromoniu este vorba şi de 91,2 tone de aur, nerecuperate până acum, şi care sunt evaluate în prezent la peste 3,5 miliarde de euro. Din această cantitate, circa 90 la sută erau monede de aur, iar 10 procente aur fin, sub formă de lingouri. După Revoluţia bolşevică din toamna anului 1917, puterea sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea integrală a acestuia. Cea mai mare parte a rămas la Moscova. Sursa: FrontPress.ro
Colecţia disputată de Rusia şi Olanda:
