Nu cu mult timp in urma, am avut ocazia sa stau de vorba, din pozitia falsa de potential angajat al companiei in urma unui interviu, cu reprezentantul unei companii care se pare ca va da tonul „dezvoltarii” economice a Americii si cu siguranta a lagarului capitalist, intr-o directie finala, spre groapa de gunoi a istoriei.
Compania se numeste UBER si este cotata la peste 68 miliarde de dolari pe Wall Street. Evident ca nu m-am angajat si nici nu aveam intentie sa o fac, doar am simulat, insa modul cum a fost prezentata functionarea companiei, m-a lasat mut defintiv..
Este o companie uriasa, pe parte de software, dar implicata major in domeniul transportului de tip taxi, care a venit de curind si in Romania si care activeaza in totalitate ilegal, sfidind toate legile locale din toate zonele Canadei si SUA. Atita spaga au luat politicienii nord americani si nu numai, de la aceasta companie si evident, nu numaide la ei, incit nu au nici un Dumnezeu in a trata pe fata si a arata cit sint de corupti. La “angajare”, i-am intrebat daca exista vreun contract intre mine si ei care sa ma fereasca de legislatia locala si de controalele Primariei, pentru ca eu nu am platit licenta pentru activitatea de taxi si nici taxe locale nu platesc inainte de a ma conecta la sistemul lor. Dupa care i-am intrebat daca asigurarea privata este valabila pentru transport in scop comercial, care ar insemna, in final, activitatea de taxi. Dupa care l-am intrebat daca ei au vreun acord scris cu Primaria orasului si daca pot avea o copie a acestui acord scris, pentru a sti de ce sa ma feresc. I-am intrebat daca locurile de stationare ale taxiurilor din oras sint valabile si pentru mine ca taximetrist UBER si multe alte intrebari. La toate mi-a raspuns ca sa nu imi fac nici o grija ca nu exista nici un contract, nu exista nici o intelegere cu organelle locale, nu trebuie sa imi fac grija nici cu asigurarea si nici cu altele, pentru ca ei au avocati care vor rezolva problema si sa le trimit orice amenda la sediul din New York si ei se vor ocupa de rezolvarea ei…. Am ramas mut, stiind ca in Canada transportul tip Taxi este regulat prin legi foarte stricte si avind o destul de mare experienta in acest domeniu si al legislatiei legate de el. Deci totul ilegal si pe sprinceana, iar politicienii , absolut toti, minjiti din cap pina in picioare… in stil capitalist pur.
Dar sa revenim si sa vedem cum acest tip de afacere, contureaza viitoarea economie Americana si vestica. El se numeste “on demand economy” si cu siguranta va fi luat in discutie si in aceasta seara de catre Obama, sub o forma sau alta, in Congres, unde are loc discursul legat de Starea Natiunii Americane.
Deci, Uber furnizeaza soferi pe banda, recrutati cu zecile de mii, pentru activitatea de taxi de pe glob, Handy furnizeaza personal de curatenie si meseriasi in diverse domenii la domiciliul clientului, atunci cind sint solicitati, SpoonRocket furnizeaza mincare de la restaurante la usa clientului care suna la numarul lor, Instacart furnizeaza alimente pentru a umple frigiderele si multe alte companii care fac subiectul acestei noi economii “on demand economy”, care nu numai ca este incurajata de Administratia Americana si de Congres, dar ei ii fac publicitate cu orice ocazie, aratind “spiritul” antreprenorial al americanilor… Dar sa vedem care este realitatea acestui nou tip de economie capitalista.
UBER a fost fondat in 2009 in San Francisco iar acum opereaza in 53 de tari si aria se largeste, volumul de “vinzari” al lor pentru 2014, fiind de peste 1 miliard de dolari la o companie care este evaluata la aproximativ 60 de miliarde. Aceste companii care au acces la un numar enorm de oameni, la care apeleaza atunci cind cetatenii apeleaza telefonul companiei respective, folosesc personal care lucreaza in mai multe companii sau au mai multe locuri de munca in cursul zilei, denumiti de americani “freelances”. Treaba pare simpla, dar nu este chiar asa. Ca si productia de masa implementata de Ford la inceputul secolului trecut, acest tip de economie care se doreste a fi viitorul Americii, are mari implicatii in absolut totul, de la organizarea muncii in societate pina la natura contractului social al societatii capitaliste.
In acest moment, peste 53 de milioane de americani cu virsta de munca, activeaza ca “freelances”, deci ei au mai multe activitati la diferite companii in acelasi domeniu sau alte domenii, intervin in activitate la comanda companiei si nu au un program stabilit.
Marx spunea ca, lumea ar fi divizata in persoane care au in proprietate mijlocele de productie, cei bogati, si oamenii care lucreaza pentru ei, ceea ce se si intimpla chiar prin aceste mecanisme noi ale capitalismului, dar sub o forma mai evoluata…
De fapt, asistam la o crestere majora, exponentiala a diviziunii intre oamenii care au bani si nu au timp si cei care au timp si nu au bani. Economistii americani incearca sa acrediteze ideea ca “on demand economy” este singura cale pentru ca aceste grupuri sa interactioneze… Chiar asa sa fie si chiar acestia care nu au bani dar au timp, sa gaseasca aplicatiile necesare pentru a satisface pe cei care au bani si nu au timp???
Mai degraba decit sa controleze resursele fixe si sa detina mijloacele de productie, “on demand companies” sint intermediari, care aranjeaza conectarea fortei de munca la cei care o solicita si nu stiu de unde sa o ia, in final, aceste companii urmarind si calitatea lucrarilor prin reactiile clientilor si evident scoaterea de pe lista a meseriasilor care nu isi fac treaba corespunzator.
Companiile care au nevoie de serviciile acestor “on demand companies” nu au angajati full time avocati, nu au nici contabili ful time, nu au nici personal de intretinere full time angajati, unele din ele chiar inchiriaza manageri in companiile care au nevoie de personal de conducere, pe care ii platesc functie de rezultatul vinzarilor sau calitatea si desfacerea productiei, firma “on demand” luind un procent, de obicei intre 20-30 %.
Soferii de taxi de la UBER cistiga numai atunci cind muncesc si o pot face cind doresc, fara sa ii impinge nimeni la munca, dar conduc automobilul propriu avind sistemul electronic al lui UBER instalat pe el. Acesti soferi de taxi ai lui Uber, sint obligati sa isi asigure pensia si sa participle din buzunar la sistemul de sanatate, acesta fiind primul aspect speculativ al capitalismului in drumul lui spre distrugerea fiintei umane.. Absolut orice risc al “on demand companies” este impins catre lucratorul din umbra..
“On demand economy” a inceput déjà sa produca valuri politice, pentru ca unii economisti au inceput sa inteleaga unde sta farsa capitalista a acestui sistem de o perversitate extrema si o aderenta la prosteala a milioane de oameni…
Multe orase din Canada, SUA si de peste tot pe glob, au intezis déjà aceaste “on demand companies” pe ratiuni legate de siguranta si legitimitatea activitatii de ansamblu.
Soferii de taxi au inceput proteste masiv, pentru ca isi pierd valoarea licentelor, de care se lagau zilele lor la batrinete, iar multi dintre ei nu isi mai pot platii datoriile personale si legate de afacerea lor, din incasarile din ce in ce mai subtiri facute. Dar soferii de taxi ai lui UBER, care sint la nivelul a sute de mii pe toate meridianele, au inceput si ei grevele, cerind companiei sa le ofere beneficii medicale, ei fiind total descoperiti in conditiile unor boli contractate.
Liderii mincinosi americani spun a acest sistem de “on demand economy” aduce un avantaj enorm celor ce doresc sa lucreze, care o pot face in ce domeniu doresc si cind doresc, fiind liberi, dupa cum spun aceasi perversi. Dupa ei, resursele umane care nu se vad cu ochiul liber, ale societatii, vor iesii la iveala prin acest sistem si vor fi angrenate in economia reala… Chiar asa sa fie? Vom vedea…
Adevarul este altul, cu totul altul. Politicienii nu pot crea locuri de munca, nu sint in stare sa aduca un echilibru in economiile lor globalizate, in care venitul nu se mai poate sincroniza cu preturile, datorita in special speculatiilor de pe Wall Street si alte burse capitaliste internationale si furatului de proportii al liderilor capitalisti. Acesti politicienii mizerabili capitalisti, au dus in ultima perioada o politica de transformare a locurilor de munca full time, in locuri part time, pentru a arata o crestere semnificativa a locurilor de munca pe societate, dar ele sint inutile si nu se poate intretine nimeni din aceste part times. In acest fel, ei au vrut sa creeze posibilitatea ca la „negru” sau la “alb” oamenii sa faca niste bani, sa dea o viteza mai mare de circulatie banilor in societate si sa taca din gura, pentru ca pericolul unor revolte violente este din ce in ce mai ridicat.
Oare toti oamenii vor prefera flexibilitatea programului de lucru inaintea securitatii locului de munca?? Este greu de crezut..
Problema centrala si minciuna enorma care o reprezinta aceste companii, este faptul ca in numele unei libertati fictive, care de fapt nu este luata in calcul, corporatiile isi bat joc de cetateni. Pai, daca aceste mari corporatii ar simtii ca le fuge pamintul de sub picioare, prin angrenarea acestor “on demand companies”, ele ar distruge sistemul in citeva zile, dar nu numai ca nu sint interesate, dar sint favorizate de linistea strazii.. Ei facind bani in acest timp.
Realitatea este ca bancile si guvernele , in cirdasie cu marile corporatii multinationale, au imprumutat sume uriase acestor corporatii si au lasat economiiile la indemina lor. Aceste corporatii au plecat in Asia sau alte zone unde costurile pentru productie sint infime si au controlat acolo economiile, importind in tara de origine absolut totul, stiut fiind ca in vest, sint bani care pot cumpara orice tip si calitate de marfa.
Intrebarea fireasca ar fi: Ce a mai ramas pentru aceste companii “on demand”, din moment ce absolut toata activitatea economica reala este in afara tarii? Poate o economie sa supravietuiasca numai pe servicii?? Este imposibil si se creaza un dezechilibru major in cadrul ei, care duce automat la distrugerea ei… Deci aceste “on demand companies” beneficiaza de o libertate “ingradita”. Este ca si cum ai pune pe cineva intr-o casa unde ar trebui sa stea o perioada mai lunga si ii spui ca are libertatea de a face ce doreste, dar frigiderul este gol si apa nu curge…
Capitalisti spun ca prin aceste companii “on demand” care ar activa in domeniul public, contribuabilii vor avea de cistigat.. Dar nimeni nu discuta ce se intimpla in multe domenii publice, daca acestia intrerup activitatea, daca nu respecta anumite standarde de calitate ale serviciilor.. Cam cit ii va costa pe contribuabili, aceste neglijente si lipsa de raspundere?
Un alt aspect interesant este legat de deviza acestor “on demand companies” care favorizeaza flexibilitatea in fata securitatii locului de munca, dar in realitate, un segment extrem de mare de profesionisti cu virsta peste 45-50 de ani, doresc ca siguranta jobului sa devanseze flexibilitatea. Ei nu au nevoie de flexibilitate ci de siguranta locului de munca.. absolut toti, de la ingineri la avocati, doctori si asa mai departe. Aceasta siguranta nu o vor mai avea in conditiile “on demand economy”.
Ce vor face in aceste conditii, vazindu-si in pericol securitatea locului de munca? Foarte simplu, vor consuma din ce in ce mai putin, vor incerca sa fraudeze pentru a cistiga venituri care sa le ofere securitatea la virsta a treia, vor vinde casele si se vor deplasa in alte zone mai ieftine de locuit, dezechilibrind economiile locale, deplasindu-se chiar in tarile in curs de dezvoltare… ramind ca aceste tari dezvoltate, intitiatoare ale “on demand economy” sa incetineasca ritmul dezvoltarii si chiar sa scada masiv..
Tot aceasta “on demand economy” promovata de liderii capitalisti, aduce dupa sine o serie intreaga de dezechilibre semnficative. Nimeni nu a intrebat pe acesti sustinatori ai “on demand economy” cum vor putea contribuabilii, si asa sletiti de „puterii”, sa sustina pe acesti “contractori de ocazie” care nu au cum sa isi construiasca o pensie si nici nu vor putea beneficia de sistemul medical cu plata, de medicamente si teste medicale, toate fiind foarte costisitoare si cazind in seama acestor contribuabili, care in mod normal ar trebui sa fie din ce in ce mai putini, in gindirea liderilor capitalisti? Cum vor putea acesti contribuabili sa aduca la bugetele locale si federale sumele necesare, din moment ce in tarile capitaliste si in special in America, au ramas numai locurile de munca prost platite si in general in servicii sau productia cu valoare adaugata extreme de mica, locurile de munca care erau bine platite, plecind in China, unde pentru aceasi munca, oamenii sint platiti cu sume infime….
Pe de alta parte, vine intrebarea fireasca: Cum va putea guvernul sa calculeze somajul si cistigul mediu pe economie au pe o anumita zona, in conditiile acestor lucratori din cadrul companiilor “on demand economy”? Poate ca nici nu vrea sa o mai faca si guvernul va raporta un somaj din ce in ce mai mic, fiind o minciuna ca si acum, care nu poate fi contrazisa de nimeni, insa viata va devenii un calvar pentru multi occidentali… Deci, de aici inainte trebuie sa ne asteptam la minciunii de neimaginat, pe care nu le mai putem verifica decit prin ceea ce vom avea in farfurie, in conditiile acestei “on demand economy”.
Pe de alta parte, multe sisteme de taxe europene, eterogena datorita lipsei de interes a Cancelarului Merkel, aceste sisteme trateaza acesti “freelances” ca “second class citizens”, in timp ce America are alte reguli in tratarea lor, considerindu-i “contractori”.
Deci aceasta “on demand economy”, reprezinta un risc maxim pentru individuali si o eliberare a statului capitalist de responsabilitati, creind in final o corporatie din fiecare lucrator potential al societatii americane, in bataie de joc. Oamenii vor trebui sa arate inclinatie catre mai multe profesii, pentru a putea supravietuii, altfel risca sa nu intre sub incidenta si interesul nici unei dintre “on demand companies” care se doreste a fi unele ce vor valorifica forta de munca mascata, neangrenata in economie..
Lucratorii vor trebui sa ia mai multe responsabilitati in ceea ce priveste pregatirea lor profesionala, acest process de pregatire cazind in totalitate in responsabilitatea si pe costul acestor lucratori ocazionali..
Lucratorii vor devenii cu totii, oameni de afaceri, care vor trebui sa stie sa isi vinda forta de munca si sa studieze piata…
In New York Magazine, gasim un articol al lui Kevin Roose, in care ne prezinta o stuatie personala, in care a comandat la o “on demand company”, numita Homejoy, personal pentru curatenie in casa si a fost uimit sa constate ca persoanele care au venit erau homeless si figurau ca personal la dispozitia acestei “on demand company”.
Aceste “on demand companies” nu au nevoie de un sediu sau un birou, nu au nevoie de angajati full time si alte investitii pe care o companie “normala” le face.
Aceste companii introduce o noua conceptie de “stabilitate” in mediul de munca, o structura care diferentiaza un loc de munca de altul si pregatirea personalului, ceea ce face ca ea sa fie si mai putin controlabila in circuitul ei financiar….
Dar, apare un alt aspect si anume: ce se va intimpla cu sindicatele, care sint extrem de puternice in acest moment in Nord America, chiar daca ele sint blatuite cu patronii marilor companii? Vor putea penetra ele in mediul “on demand companies”? Se pare ca, nu numai ca nu vor penetra, dar vor iesii afara din jocul capitalist, ele déjà in anumite domenii fiind o piedica in calea exploatarii nemiloase a fortei de productie. Acest aspect apare essential pentru capitalisti, pentru ca singura variabila, in cadrul procesului e productie, in care nu trebuie sa investeasca si care poate creste productivitatea muncii, este forta de munca. De exploatrea ei nemiloasa, se leaga rezultatele mai bune ale companiei, iar dupa distrugerea ei, acestia o inlocuiesc, fara probleme…
Aceasta “on demand ecnomy” se dorestea fi prospera prin investitiile lucratorilor (de exepmlu Uber, care nu investeste in taxiuri ci fiecare sofer trebuie sa aiba propriul autorturism pe care sa il foloseasca ca taxi, iar virsta nu trebuie sa fie sub 2005, deci potentialii contractori trebuie sa investeasca destul de substantial), aceste investitii vor trebui amortizate individual si mai ales ele vor trebui intretinute si inlocuite, toate acestea dorindu-se sa dea o viteza de circulatie mai mare banilor in economie, ceea ce nu are cum sa se intimple datorita desincronizarii preturilor in relatia lor cu veniturile.
Aceasta “on demand economy” va lua fata celor amariti si cu putine bunuri, care vor crede ca prin inetrmediul citorva din aceste bunuri pe care le detin, pot devenii “patroni” sau chiar corporatisti, asta pina cind vor vedea ca banii pe care ii vor face, nu vor acoperii cheltuielile, iar cind vor avea nevoie de sistemul de sanatate, de cel de educatie pentru cursuri sau de cel de asistenta sociala, vor constata ca sint la mina sortii.
Aceste companii “on demand” ii plateste pe lucratori ca fiind “contractori” dar in realitate ele cauta sa ii conduca aidoma unor angajati, spunindu-li-se ce bani trebuie sa perceapa pentru serviciile lor si ce servicii trebuie sa prefere, dar fara sa fie rambursati pentru benzina consumata, pentru materialele de intretinere si consumabilele din process.
In Olanda, UBER a fost interzis pe tot teritoriul tarii, olandezii percepind pericolul care il reprezinta compania “on demand” americana, pentru economia lor… Coreea de Sud trateaza aceste “on demand companies” ca fiind ilegale si sint amendate ca atare.
In cadrul “personalului virtual al acestor companii, nu poate fi vorba de nici un fel de loialitate fata de companie, multi dintre lucratori lucrind ca “freelances” in mai multe companii, cele mai multe dintre ele fiind in competitie. Deci va dati seama de pericolul pe care il pot reprezenta pentru public si pentru sistemul concurential…
Pe de alta parte, este interesant de stiut ca marile companii, de exemplu cele farmaceutice au condus un studiu in urma caruia, au sesizat ca cei mai bine pregatiti lucratori si specialisti ai lor, irosesc intre 20 si 40% din timpul de lucru, cu diferite activitati inutile, care ar putea fi preluate de acesti lucratori ai companiilor “on demand”, marindu-le productivitatea companiilor farmaceutice, lasind specialisti bine pregatiti sa se concentreze asupra proiectelor utile, o perioada mai lunga, renuntind la rutina activitatilor inutile. Aici apare o alta mare problema, pentru ca liderii acestor companii, vor minimiza activitatea “juniorilor” in cadrul companiilor, ceea ce va face ca acesti tineri angajati, care in general erau angrenati in activitatile rutiniere si de adaptare, sa fie marginalizati si nu vor mai putea sa se integreze in companiile respective, pentru ca aceste companii “on demand” vor prelua muncile lor. Deci pregatirea tinerilor specialisti este pusa intr-un real pericol ca si viitorul companiei in multe departamente…
Aceste companii “on demand”, intervin in economia americana intr-un moment in care somajul este destul de mare iar participarea potentialilor lucratori in cimpul muncii este din ce in ce mai mica, dar pregatirea lor este extrem de eterogena, ceea ce va face ca acestia sa participe, in economie, in departamente care nu au nimic comun cu pregatirea lor, dar trebuind sa supravietuiasca. Acest process l-am vazut in Romania, dupa Revolutie, cind multi ingineri iesiti din productie, dar cu o serie de cunostiinte, au devenit patroni de chioscuri, lasind economia in mare penurie de personal calificat si aducind la bugetul statului sume infime din care dupa cum am vazut, nu a mai putut fi sustinut nici bugetul pentru sanatate, nici cel pentru educatie, nici al asigurarilor sociale si asa mai departe, fiind necesar ca statul sa imprumute sume imense pentru derularea acestor programe. Unde s-a ajuns? Vedem cu totii.. la imprumuturi immense care in final au creat un nivel al saraciei din ce in ce mai mare in rindul populatiei, din ce in ce mai datoare pe acest fond al saraciei generalizate….
Acest tip de noua economie capitalista, va reduce drepturile lucratorilor, practic ele nu vor mai exista…. Lucratorii “contractori” ai companiilor “on demand” nu vor mai putea sa telefoneze la locul de munca pentru a anunta ca sint bolnavi si nu vor avea nici un venit pe perioada cit sint bolnavi si nici nu vor putea sa lucreze ore suplimentare pentru a cistiga mai mult si compensa pierderile dar si multe alte responsabilitati pe care aceste “on demand companies” nu le vor lua…
Guvernul va trebui sa creeze un alt design institutiilor statului, pentru ca ele se vor confrunta cu alte probleme, ceea ce inseamna sume imense cheltuite de la bugetul statului, deci din buzunarul contribuabililor. Va trebui creat un alt sistem regulator de functionare in legalitate al acestor “on demand companies”…
Cum vor putea acesti lideri capitalisti, care in disperarea lor au inventat acest sistem economic de prostire, sa faca in asa fel incit scoala sa poata produce oameni mai capabili profesional pentru a se angrena in acest process economic in cadrul fenomenului “on demand companies”??? Asta atita timp cit sistemul educational este total la pamint in acest moment, iar ratingul american cade in fiecare an la nivelul educatiei globale…
Va las in continuare sa cintariti acest sistem al diversiunii capitaliste si sa aveti o opinie legata de el si de perspectivele pe care le au economiile capitaliste si chiar a Romaniei, deocamdata…
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
