Atunci când Iulia Hasdeu a murit, tatăl ei, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a încetat şi el, cumva, să existe…
Fizic, cărturarul a mai trăit aproape 20 de ani. În întuneric şi cu speranţa nemărginită a regăsirii celei dragi prin intermediul spiritismului. A căutat-o permanent pe Iulia lui dragă… şi-a dedicat viaţa ei… comunicării cu ea.
Pe mine m-a impresionat mai tare povestea bărbatului transformat brusc atât pe plan psihic, cât şi pe plan psihic.
Numai el ştie cum a putut supravieţui (fizic) durerii fără margini a pierderii unicei fiice… Psihic, s-a cufundat în universul dintre lumea celor vii şi a celor plecaţi în Ceruri.
Părinţii Iuliei, încadraţi de sculptura din marmură de Carrara a lui Ioan Georgescu – bustul Iuliei, aflat într-o altă cameră a Castelului
În comparaţie, tabloul familiei întregite cu Hasdeu tatăl plin de viaţă
Geniul Iuliei Hasdeu
În noiembrie 1869, pe Strada Carol I din Bucureşti, se năştea Iulia Hasdeu, purtând prenumele mamei.
☺ La doi ani, Iulia învăţa limba franceză, iar la patru ani scria; la cinci ani, compunea primele sale poezii.
☺ A absolvit şcoala primară (patru clase) înainte de împlinirea vârstei de opt ani.
☺ La 11 ani, termina cursurile Liceului „Sfântul Sava”. Urmează Conservatorul (canto şi pian), apoi renumitaSorbona, unde ajunge la 16 ani.
*Unele surse indică faptul că a fost primul român care a studiat la Sorbona; altele spun „prima româncă”.
Iulia Hasdeu a părăsit lumea celor vii în septembrie 1888, suferind de tuberculoză. Nu avea nici 19 ani…
Cavoul-templu al Iuliei din Cimitirul Bellu din Bucureşti (construit între 1888 şi 1891) impresionează prin măreţie şi prin numeroasele sculpturi.
Iulia Hasdeu a lăsat posterităţii opere redactate în limba franceză. A publicat şi sub pseudonimul Camille Armand.
Majoritatea celor scrise de ea (poezii, piese de teatru, poveşti şi povestiri) au apărut după moartea ei prematură şi atât de plânsă de părintele său, chiar sub îngrijirea acestuia.
Cărţi din rafturile Castelului şi bustul lui B.P. Hasdeu
☺ Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina este situat în imediata apropiere a Şcolii de Poliţie, pe Bulevardul Carol I nr. 199.
Pe şosea, sunt 110 kilometri din Bucureşti până în Câmpina.
MICĂ ISTORIE
☺ Potrivit site-ului oficial, muzeulhasdeu.ro, istoria Castelului începe în 1893.
La patru ani după dispariţia fizică a unei lor fiice, Iulia şi Bogdan Petriceicu Hasdeu merg la Câmpina, în locuinţa de vară a chimistului Constantin Istrati.
Atras de frumuseţea parcului din vecinătate, B.P. Hasdeu achiziţionează proprietatea. Începe să zămislească planuri pentru a omagia aici pe fiica Iulia.
Castelul „Julia Hasdeu” a fost înălţat între anii 1894 şi 1896, după propriile planuri ale lui Hasdeu, care s-ar fiinspirat din ce-i trimitea Iulia de dincolo…
A fost proiectat iniţial sub formă asemănătoare unei catedrale.
CÂTEVA SIMBOLURI
☺ Uşile laterale sunt prevăzute cu grilaje simbolizând Soarele, fiind pictate în galben şi albastru-verde.
Se pare că grilajele aveau darul de a alunga spiritele rele…
O senzaţie de straniu şi de nod în gât m-a condus în acea oră în care ne-am plimbat prin cele şase săli ale Castelului.
☺ La interior, ferestrele Castelului Iulia Hasdeu sunt prevăzute cu oglinzi – una de fiecare parte.
☺ Sala 3 a Castelului Iulia Hasdeu din Câmpina este cea mai impunătoare a construcţiei, Templul Castelului – cel mai înalt turn.
Are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar.
Oglinzile paralele simbolizează faptul că tot ceea ce pătrunde este recreat la infinit.
În mijlocul turnului, se află o statuie a lui Iisus, opera lui Raphael Casciani. Ce ni se aduce la cunoştinţă: „Războiul, cutremurele și ignoranța umană au afectat de multe ori castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă.”
„În simbolismul constructiv, ochiul domului din vârful bolţii cereşti sau cupolei templului evocă imaginea porţii strâmte, situate la zenitul cosmosului sau bolţii înstelate, care se deschide către necunoscut. Prin ochiul domului trebuie să treacă orice fiinţă ajunsă în starea de a-şi regăsi sinele.”
„Veştmintele lui Iisus au fost pictate în alb şi rosu. Artiştii Evului Mediu foloseau aceste culori atunci când creau imaginea Mântuitorului după Înviere.”
(sursa: muzeulhasdeu.ro)
În următoarele săli ale Castelului, descoperiţi biroul („mescioara de lucru”) Iuliei din timpul studiilor la Paris,bustul sculptat despre care pomeneam mai devreme, realizat după moartea ei – dar şi păpușa fetei, jurnalul și caietul ei de matematică.
Ultima sală a Castelui este Camera obscură, cea mai înfricoşătoare după părerea mea.
În afara scaunelor comandate special pentru familia Hasdeu…
… totul e din altă lume.
Dar nici aceste scaune nu sunt „doar scaune” – de fapt, nimic nu e „doar” în Castel – totul e atent gândit şi pus la locul lui. Citiţi mai jos comentariul lui Florin şi aflaţi semnificaţia obiectelor de mai sus.
Pe unul dintre pereţi se află tabloul cu un Bogdan Petriceicu Hasdeu deznădăjduit şi stors de viaţa lumească. Un bătrânel cu ochii îndesaţi în orbite.
„Deprimat” e un cuvânt prea mic…
☺ În Camera obscură se ţineau ședințele de spiritism.
Cu o experienţă de peste 50 de ani de viaţă, Hasdeu credea cu tărie în forţe oculte, care să îi aducă, sub orice formă, înapoi fiica.
Vedere din Camera obscură
Cum, oare, şi-o fi îndurat suferinţa doamna Iulia, mama fetei?
Cât şi-a înţeles bărbatul, cât i-a fost aproape în toată energia cheltuită pentru a fi lângă Iulia lui?
În această încăpere micuţă este expus şi mesajul fetei, trimis chiar prin intermediul mâinii lui Hasdeu, cu scrisul acesteia, semnat Julie Hasdeu:
„Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu” (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ţi fie îndeajuns.)
Amănunte despre acest subiect sensibil găsiţi AICI.
Arhitectură
Mai jos, un ceas în stil Biedermayer – indica ora, ziua (calendaristică şi cea a săptămânii în curs), luna, fazele Lunii şi presiunea atmosferică
De la Tadeu Hâjdău la Bogdan Petriceicu Hasdeu
Familia Hâjdău, din care provenea B.P. Hasdeu, era o veche familie de aristocraţi şi scriitori basarabeni.
Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a născut într-un sat din regiunea Cernăuţi, acum teritoriu ucrainean.
În 1857, Tadeu Hâjdău şi-a schimbat numele în Bogdan Petriceicu Hasdeu.
A activat în numeroase domenii – a fost scriitor, filolog, jurist, istoric, om politic, printre altele. B.P. Hasdeu este considerat una dintre cele mai importante figuri ale culturii române.
Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Nicolae Grigorescu
Pe cei doi giganţi ai culturii române nu îi leagă doar o mare prietenie, cei doi împart aceeaşi perioadă de viaţă, 1838-1907 -Hasdeu s-a stins la numai o lună după marele pictor.
Atât Bogdan Petriceicu Hasdeu, cât şi Nicolae Grigorescu s-au refugiat în Câmpina în ultimii ani de viaţă.
☺ Câteva tablouri ce împodobesc pereţii Castelului Iulia Hasdeu îi aparţin lui Nicolae Grigorescu.
☺ Nu departe de Castelul Hasdeu, se află Casa memorială „Nicolae Grigorescu” – unde acesta a trăit şi a pictat.
http://la-povestile-mele.blogspot.ro/
