Cel mai mare prejudiciu a fost consemnat în relaţia contractuală a fostei companii Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni (AIBO) SA cu trei dintre firmele din grupul UTI, condus de Tiberiu Urdăreanu. Suma achitată nelegal firmelor din grupul lui Urdăreanu se ridică la aproape 90 milioane de lei (89.164.210 de lei), adică aproximativ 22,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape jumătate din paguba totală înregistrată aici de controlorii fiscali.
Contractele încheiate cu firmele lui Urdăreanu au fost „cu dedicaţie” şi au început după ce fostul director general al AIBO, Mihai Băşulescu, secondat printre alţii şi de fostul director general al companiei Aeroporturi Bucuresti Tudor Jidav (care anterior a fost director general adjunct tehnic operaţional), a întocmit şi prezentat Consiliului de Adminsitraţie un Raport (nr. 17.112/06.12.2002) în care se prezentau şi activităţile ce urmau a fi externalizate, în două dintre situaţii precizåndu-se în mod expres chiar numele firmelor cu care urmau a fi încheiate acele contracte: Romprest şi UTI Systems. Fosta conducere a consemnat atunci până şi data până la care trebuia făcută externalizarea. Concret, s-a prevăzut atunci „externalizarea pånă la data de 28.02.2003 prin negociere directă cu UTI Systems a activităţii de Telecomunicaţii”.
De ce cu UTI şi nu cu altă companie, sau de ce „prin negociere directă” şi nu prin licitaţie, „doar Miron Mitrea, şeful lui Băşulescu şi binefăcătorul lui Urdăreanu, ştie”, ni s-a raspuns din surse interne. Cert este că, în relaţia cu conducerea AIBO, grupul de firme al lui Urdăreanu a primit contracte de peste 45 milioane de euro, prelungite apoi, nelegal, cu încă 25 milioane de euro, bani pentru recuperarea cărora conducerea Companiei a fost obligată, de ANAF, să sesizeze „organele abilitate ale statului”.
Primul dintre contractele încheiate de AIBO cu una dintre firmele lui Urdăreanu a fost chiar în ziua până la care trebuia externalizată „activitatea de Telecomunicaţii” către UTI Systems, adică pe 28.02.2003. Este vorba despre contractul nr. 48/C/28.02.2003 încheiat între AIBO şi UTI Italy SRL – Sucursala Bucureşti, firmă deţinută atunci, explicit, de Tiberiu Urdăreanu (97%). Contractul, încheiat fără licitaţie, mai precis în urma unei negocieri fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, a avut o valoare de 13.788.000 euro fără TVA. Contractul, cu o durată de 10 ani, viza prestarea unor servicii aeroportuare precum „asigurarea spaţiului logistic integrat, a serviciilor de mentenanţă şi garanţie totală, dezvoltarea şi modernizarea instalaţiilor existente şi viitoare în domeniul telecomunicaţiilor şi curenţilor slabi”.
Pentru că era un contract cu dedicaţie, el a fost avizat în aceeaşi zi de Consiliul de Administraţie şi de AGA. Valoarea contractului se compunea din valoarea abonamentului lunar, multiplicată cu numărul de luni pentru care contractul este valabil. Iniţial, valoarea abonamentului lunar de întreţinere a fost de 114.900 euro (deci pentru cei zece ani valoarea contractului este exact de 13.788.000 euro), iar „valoarea estimată a lucrărilor din planul de modernizare şi dezvoltarea sistemelor a fost de 7.967.870 euro. Conform ANAF, „în perioada 2005-2009 pentru contractul 48/28.02.2003 s-a achitat valoarea totală de 47.427.079 lei (cca 13.550.594 euro) din care 29.165.200 lei (cca 8.243.209 euro) pentru mentenanţă, iar pentru investiţii 18.261.879 lei (cca 4.999.823 euro)”. De asemenea, „controlul constată că în baza actelor adiţionale nr. 8/24.04.2007, nr. 9/30.01.2008, nr. 10/17.04.2008 şi nr. 12/02.06.2009, neaprobate de Consiliul de Administraţie, Compania a achitat, în perioada 24.04.2007-31.12.2009, suma totală de 17.658.958 lei şi 1.385.653 euro”.
Responsabili pentru aceste plăţi nelegale sunt chiar fostii şefi ai companiei. „Persoanele răspunzătoare pentru efectuarea acestor plăţi sunt directorii generali Gabriel Ţară, respectiv Tudor Jidav şi directorul general economic Violeta Cîrstoveanu, respectiv directorul economic Stoe Gabriel, care în perioada 24.07.2007-31.12.2009 au ordonat efectuarea acestor plăţi” – se afirmă în Procesul Verbal de control financiar al ANAF. Contractul cu UTI Italy SRL – Bucureşti a fost însoţit de 11 acte adiţionale prin care a tot fost majorat abonamentul lunar de întreţinere şi au fost modificate condiţiile iniţiale formulate, sau au fost extinse anumite servicii. Astfel, prin Actul adiţional nr. 8/24.04.2007, s-a mărit valoarea abonamentului lunar cu 6.504 euro printr-un raport nefundamentat legal şi financiar, aprobat de cei răspunzători, în frunte cu Gabriel Ţară. Cum era şi firesc, actul adiţional, semnat de Ţară şi Jidav, nu a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie al Companiei, al cărui preşedinte era chiar directorul general de atunci, Gabriel Ţară. La fel, prin actul adiţional nr. 9/30.01.2007, au fost contactate suplimentar „lucrări de modernizare ale sistemului TVCI în valoare de 1.245.261 euro”.
Documentul n-a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie şi nici nu a fost fundamentat legal şi financiar. Actul adiţional a fost semnat de directorul general Gabriel Ţară şi de directorul general adjunct tehnic operaţional, de atunci, Tudor Jidav. Pe 17 aprilie 2008, printr-un alt act adiţional (nr.10), valoarea abonamentului lunar a fost majorată din nou, de această dată cu 26.260 euro, de la 121.820 euro la 148.080 euro. Şi acest document, nesupus aprobării CA, a fost semnat de aceiaşi doi stăpâni ai aeroportului, Ţară şi Jidav. Ulterior, pe 2 iunie 2009, abonamentul lunar a mai fost majorat, tot printr-un act adiţional (nr.12) cu încă 8.420 euro, ajungând la 156.000 euro/lunar. Deşi actul a fost încheiat în iunie 2009, creşterea a fost solicitată începând cu 1 ianuarie 2009, aşadar retroactiv cu şase luni. Ţară şi Jidav au semnat din nou, fără să treacă actul Prin CA aşa cum ar fi fost legal, conform prevederilor statutului companiei aprobat printr-o hotărâre de guvern. Prejudiciul rezultat din plăţile nelegale efectuate doar prin cele patru acte adiţionale este, aşadar, de 17.658.958 lei şi 1.385.653 euro, adică de aproximativ 6,4 milioane de euro.
Cea mai mare afacere a lui Urdăreanu s-a facut după ce s-a prezentat pe Otopeni în asocierea UTI Italy SRL şi Gemmo Impianti SpA. Contractul încheiat cu AIBO a vizat instalaţiile şi activităţile mecano-energetice, domeniu prevăzut deja în planul de externalizare al directorului general Băşulescu, in care s-a prevăzut „externalizarea până la data de 01.04.2003 prin licitaţie restrânsă a activităţii secţiei Mecano-Energetic”. Contractul a fost semnat, totuşi, pe 3 noiembrie 2003, în urma unei licitaţii şi a constat în prestarea unor servicii de exploatare, întreţinere etc. a „echipamentelor şi instalaţiilor mecano-energetice din domeniul aeroportuar, realizarea lucrărilor de contorizare şi de monitorizare”. Contractul iniţial a fost de 30.059.040 euro „plata fiind efectuată sub forma unui abonament lunar în tranşe egale de 249.749 euro, pe o perioadă de 10 ani (03.11.2003-31.12.2013).
Separat de această valoare, se adaugă contravaloarea lucrărilor de intervenţii la comandă. Prelungirea acestui contract prin trei acte adiţionale a dus la prejudicierea companiei cu aproximativ 19 milioane de euro. La finalizarea controlului, ANAF a dispus următoarea măsură (nr. 26): „Conducerea Companiei va sesiza organele abilitate ale statului pentru recuperarea sumei de 66.443.875 lei (cca 18.983.964 euro) achitată nelegal pentru Actele adiţionale nr. 2/16.02.2007, nr. 3/08.01.2008 şi nr. 4/08.01.2008 la contractul nr. 292/C/03.11.2003 încheiat cu asocierea compusă din UTI Italy SRL şi Gemmpo Impianti SpA”. ANAF a stabilit că „persoanele răspunzătoare pentru efectuarea acestor plăţi sunt directorii generali Gabriel Ţară, respectiv Tudor Jidav şi directorul general adjunct economic Violeta Cîrstoveanu, respectiv directorul economic Stoe Gabriel, care în perioada 16.02.2007-31.12.2009 au ordonat efectuarea acestor plăţi”. Pentru aducerea la îndeplinire a acestei măsuri, în termen de 30 de zile de la data finalizării controlului, au fost desemnate AGA şi CA de la CNAB.
In decembrie 2004 a fost încheiat un nou contract între Aeroportul Otopeni şi UTI Systems în valoare de 1.427.520 euro. Obiectul noului contract a fost constituit din „servicii de administrare ICAR & SGBD ORACLE”, format din mai multe module: operaţional-financiar, mijloace fixe, salarii şi personal”. Încheiat prin negociere directă cu producătorul/dezvoltatorul aplicaţiei, contractul a fost semnat pentru cinci ani, dar aceleaşi personaje care au dispus discreţionar de administrarea fondurilor publice au ordonat şi aici achitarea nelegală a peste 35.000 de euro. Este vorba despre o comandă de achiziţie a patru module, în valoare totală de 84.339 euro, constând în gestionarea în ICAR a bonurilor fiscale şi a facturilor emise de serviciul parcări (unul dintre locurile unde sunt jefuiţi cei care au neinspiraţia să vină cu autoturismul personal la aeroport), facilităţi pentru activitatea de control preventiv şi pentru gestiunea garanţiilor materiale reţinute gestionarilor, funcţionalităţi suplimentare cu privire la gestiunea contractelor de achiziţii”.
Din această comandă Compania a achiziţionat doar două module în valoare de 35.164 euro. Plata, ordonată de grupul Ţară, Jidav Cîrstoveanu şi Stoe, a fost nelegală, motiv pentru care ANAF a cerut şi în acest caz „sesizarea organelor abilitate ale statului pentru recuperarea” acestei sume. Pe de altă parte, controlorii ANAF au mai depistat nereguli şi ca urmare a încheierii unor contracte de închiriere a unor spaţii din incinta aeroportului Otopeni pentru o altă companie a grupului condus de Tiberiu Urdăreanu, UTI Facility. Este vorba despre alte două contracte însoţite de 6 acte adiţionale. Primul dintre ele se referă la închirierea unor spaţii de 201 mp în vederea prestării unor servicii de telecomunicaţii şi a fost însoţit de cinci acte adiţionale neaprobate de consiliul de administraţie, iar al doilea contract a vizat închirierea unor suprafeţe interioare de 1058 mp situate în sediul Division şi a unei suprafeţe exterioare de 2188 mp.
Pe lângă controlul ANAF, Tudor Jidav, pus in functie de Radu Berceanu pe cand era ministrul Transporturilor, a fost găsit incompatibil si de catre ANI pentru contracte derulate cu BRD Groupe Societe Generale. Agenția Națională de Integritate a sesizat, in februarie 2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 în vederea cercetării penale a lui Tudor Jidav, fost director general al Companiei Naționale Aeroporturi București SA, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Potrivit ANI, inspectorii de integritate au constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către Tudor Jidav, ca urmare a semnării de către acesta în perioada deținerii funcției de director general a unor contracte de colaborare încheiate între SC Compania Națională Aeroporturi București SA și BRD Groupe Societe Generale (instituție bancară în cadrul căreia soția acestuia deținea calitatea de angajat și acționar), de pe urma cărora atât persoana evaluată, cât și soția acestuia au realizat foloase patrimoniale. Valoarea contractelor încheiate între SC Compania Națională Aeroporturi București SA și BRD Groupe Societe Generale este de 456.776 euro, plus TVA. Să mai spunem ca Tudor Jidav a fost angajat initial ca sofer, devenit peste noapte director general adjunct si, deloc surprinzator, bun prieten cu Gabriel Ţara. Din aceasta perspectiva, Jidav nu e numai incompatibil al ANI, prin sotia sa, dar a avut grija si de alti membri ai familiei, angajandu-i la aeroport pe fiul sau si pe nora sa, in functii foarte bine platite.
Alte contracte paguboase semnate de Tudor Jidav pe cand era director general tehnic operational, alături de Gabriel Tara, ca fost director general al Tară. De pildă, contractul dintre Ion Țiriac Air și Aeroportul Otopeni a fost încheiat în mai 1999 și avea ca obiect „asocierea în vederea desfășurării de activități de aviație generală”. Potrivit clauzelor contractuale, compania de stat urma să contribuie la afacere cu un teren de 12.500 mp, iar firma lui Țiriac, cu o investiție de 15 milioane USD. Pe terenul pus la dispoziție de aeroport, Țiriac Air a construit un terminal de pasageri. Aeroportul Otopeni a încasat redevența minimă prevăzută în contract și nu a încercat să renegocieze, în perioada 2005-2009. De asemenea, Țiriac Air nu s-a obosit să trimită balanțele contabile, cele pe baza cărora Aeroportul Otopeni ar fi trebuit să calculeze banii pe care îi avea de încasat. Pentru că nu s-a întîmplat acest lucru, „compania trebuia să facă demersurile pentru rezilierea contractului”. Nu numai că nu a făcut aceste demersuri – contractul de asociere s-a transformat în contract de concesiune. În plus, potrivit documentului elaborat de funcționarii ANAF, în contractul cu Țiriac Air, Aeroportul Otopeni a pierdut aproximativ 200.000 de lei din cauză că nu a făcut trecerea de la dolar la euro pentru redevența din contract. Printre cei considerați responsabili se numără directorii de atunci de pe Otopeni Gabriel Țară și Tudor Jidav.
Un alt tun marca Tară si Jidav. În februarie 2007, conducerea de la Otopeni a atribuit un contract pentru reabilitarea pistei numărul doi a aeroportului. Lucrările au fost executate de asocierea Pa&Co (firma lui Costel Cășuneanu), Romprest Service (firma lui Walter Florian), Consitrans, Kutter International și Construcții Napoca SA. Prima problemă a acestui contract este că nu a fost aprobat de Consiliul de Administrație, ceea ce contravine statutului de funcționare al companiei. Apoi, din 2007 pînă în 2009, au fost semnate trei acte adiționale, care au majorat valoarea lucrărilor de la 11,2 milioane RON, la 16 milioane RON. Nici astea nu au fost aprobate în CA și nici nu au fost justificate în vreun fel din punct de vedere economic sau legal. Au fost semnate tot de cei doi șefi ai aeroportului: Gabriel Țară, director general, și Tudor Jidav, director general adjunct.
Un alt contract la care au fost semnate acte adiționale ilegale este cel cu Romprest, firmă controlată de Walter Florian, finul lui Miron Mitrea. De altfel, contractul dintre aeroport și Romprest a fost încheiat în anul 2001, an în care Mitrea era ministru la Transporturi. Obiectul: prestarea de servicii de curățenie și de pază. Din 2002, la serviciile prestate s-au adăugat și cele de transport al bagajelor pentru pasageri. Pînă în 2009, prin mai multe acte adiționale, valoarea contractului s-a majorat de patru ori, de la 99.000 USD lunar, la 415.284 USD lunar. În ceea ce privește contractul inițial, a fost atribuit fără licitație, deși Legea achizițiilor publice valabilă la acel moment obliga la acest lucru.
Printre alte contracte cu probleme se numără și cel încheiat cu Alpha Rocas SA, reprezentata de cetateanul libanez Saadeh Hardan. În acest caz, a fost vorba de o asociere în participațiune, la care aeroportul a contribuit cu spații comerciale de 1.766 mp, iar Alpha cu investiția în vederea „folosirii vadului comercial din fondul de comerț al AIHC destinat alimentației publice”. Între 2005 și 2009, aeroportul a pierdut la această asociere aproape 3,2 milioane de lei, venituri neîncasate din cauza actelor adiționale făcute de conducerea companiei de stat. Prin acestea a fost extinsă suprafața ocupată de Alpha Rocas și a fost schimbată redevența cuvenită aeroportului. Si mai important este faptul ca Gabriel Tară, ca urmare a serviciilor prestate de-a lungul anilor, a primit, in luna ianuarie 2010, un post in Consiliul de Administratie al Alpha Rocas S.A.
Millenium Pro Design un alt caz paradoxal. Desi nu avea licenta de duty-free pentru aeroport, a devenit, gratie lui Tudor Jidav, pe atunci director general adjunct dar si un apropiat al sefului firmei de duty free, beneficiarul unui contract de inchiriere care i-a permis sa deruleze afaceri in spatiul destinat comertului tax-free. Iar afacerile au prosperat. In doar trei ani, intre 2005 si 2008, firma si-a dublat cifra de afaceri, ajungind de la 16,5 milioane RON la aproape 38 milioane RON. Mai mult, din 2008, licenta a fost prelungita ilegal pentru inca zece ani, asa cum au constatat si reprezentantii Fiscului, de data asta profitand de dublarea spatiilor comerciale disponibile pe Henri Coanda, de pe urma carora au reiesit incasari de peste 100 de milioane de ron in numai doi ani.
Catalin Lascut este numele cheie in afacerea Millenium Pro Design. Firma are trei actionari persoane fizice (Catalin Lascut, Olteanu Ion, Rosca Emil) si un asociat persoana juridica (Heinrig Impex SRL). Fiecare asociat are 25%, insa Lascut conducea de facto intreaga afacere. Cei trei se regasesc in documentele oficiale ale unor societati cu afaceri dintre cele mai diverse, de la textile si comert, pina la auto, hoteluri, IT si publicitate. Citeva dintre aceste firme sint: Graftex Prodcom SRL, Art & Craft Design SRL, Graffitti-94 R.B.I. Prodcom SRL, Management & Advertising SRL, Roli Soft SRL, Nara Textil SRL, Millenium Pro Design SRL, Elibex Comserv SRL, Complex Alcor SA., Alliance Networks Grup SRL, Babel Communications SRL.
Catalin Lascut este fiul lui Pavel Lascut, fostul sef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor. Inca din 1998, cind ocupa aceasta functie, Pavel Lascut tragea sforile ca firma fiului sau sa primeasca licenta de comercializare in regim duty-free pentru Otopeni. Demersurile au continuat si dupa, pina cind Millenium Pro Design a obtinut ceea ce a dorit. Printre binefacatorii lui Catalin Lascut se numara insa, alaturi de tatal sau, si sistemul extrem de extins de relatii dezvoltat de Miron Mitrea. Asa cum se stie, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea a avut o preocupare deosebita pentru afacerile din zona aeroportului. Licenta exclusiva pentru Fly Taxi, contractele obtinute de Compania Romprest Service SA si de Romprest Security si schimburile de terenuri care s-au lasat cu dosare la DNA sint doar citeva exemple in acest sens.
Problema spatiilor comerciale din aeroport nu a scapat vigilentei lucrative a fostului ministru al transporturilor. Astfel, contractul cu cei care au primit spatiile si facilitatile oferite au fost facute la indrumarea expresa a lui Miron Mitrea pentru a cimenta o relatie profitabila pe termen lung. Dupa ce afacerea Fly a cazut, extinderea aeroportului a reactivat subit, Miron Mitrea a inceput deja sa traga sfori pentru prelungirea contractului pe care il are firma protejatului lui, Catalin Lascut.
În sezonul 2009-2010, echipa Victoria Brănesti, al carui mare fan este Tudor Jidav, a jucat în Liga a II-a, prilej cu care taman Aeroportul Otopeni, unde microbistul era director general, a oferit o sponsorizare de 50.000 de euro și încă una de 240.000 de lei, în septembrie și decembrie 2009. De data asta putem spune ca investiția a fost una eficientă, avînd în vedere că în acel sezon echipa a reușit să promoveze în Liga I. Sponsorizarea, insă, s-a făcut arbitrar, pentru că asa a vrut Jidav. N-a existat nici un plan care să evalueze beneficiile de imagine pentru compania de stat, nici o evaluare a cererilor sau vreo motivare a alegerii Victoriei Brănești și nu a altei echipe, ori organizatii.
