Pentru Romania, apartenenta la NATO a devenit toxica, desi sunt convins ca nici unul dintre politicienii nostri actuali – chiar daca stiu ca acesta este adevarul – nu au curajul sa o declare public.
In anii 90 am fost unul din suporterii integrarii Romaniei in NATO. Uniunea Sovietica si Tratatul de la Varsovia devenisera o simpla amintire, disparitia lor creind in zona noastra un vid de securitate periculos, amplu folosit de retelele teroriste arabe pentru a se finanta sau dota cu armamentul necesar. Deoarece am avut un conflict comercial direct cu unii dintre reprezentantii acestora in Romania, am considerat ca aderarea tarii noastre la NATO ne va putea scoate din zona aceea gri de securitate si rupe legaturile mafiote care se stabilisera intre retelele teroriste arabe si serviciile secrete romanesti. La Madrid in 1997 am fost insa ignorati de americani, care au tinut Romania in anticamera NATO pentru alti cinci ani, preferand sa admita numai grupul de tari membre Visegrad sau statele baltice.
Am fost admisi ca membri NATO in 2003, la spartul targului, cand deja organizatia isi schimbase radical natura : dintr-o alianta defensiva dedicata securitatii statelor europene, aceasta devenise un simplu instrument militar de perpetuarea hegemoniei americane la scara intregii panete. Asa se face ca imediat dupa aderare, militarii romani au ajuns sa lupte in Afghanistan si Irak …
De anul trecut, alianta din care facem parte a provocat caderea regimului din Kiev, punand astfel in pericol pacea si securitatea din toata zona. Pe neasteptate si fara macar sa fim consultati, interesele nationale ale Romaniei – securitatea frontierei noastre estice, o relatie de buna vecinatate cu Rusia, protectia intereselor romanilor care traiesc in Ucraina – au fost ignorate in favoarea practicarii unui sah geopolitic intre SUA si Rusia care nu prevesteste nimic bun pentru noi.
Cu toate eforturile intense ale propagandistilor pro-americani de la noi, realitatea toxicitatii apartenentei noastre la NATO a devenit tot mai evidenta. Romanii nu vor sa fie tarati intr-un conflict militar de amploare impotriva rusilor, vor stabilitate politica si progres economic accelerat. Din pacate, nu avem parte nici de stabilitate, nici de crestere economica accelerata, fiind nevoiti in schimb sa sporim cheltuielile militare si sa ne pregatim activ de razboi .
Din 2001, exista insa o alta alianta militara la care ne putem afilia, Shanghai Cooperation Organization. Caracterul defensiv al acesteia este evident si nu am mai fi in pericol sa ajungem – din nou ! – in conflict cu Rusia, dimpotriva. Asa cum exista membri UE care sunt neutri, trebuie sa existe si posibilitatea schimbarii aliantelor militare, mai ales tinand cont de faptul ca cei mai importanti membri SCO – adica China si Rusia – sunt si mari parteneri comerciali ai Uniunii..
Romania este un stat slab din punct de vedere militar si economic si trebuie sa faca parte dintr-o alianta care sa ii garanteze securitatea frontierelor si sprijin in caz de conflict militar generalizat. Daca din punct de vedere economic ne-am orientat catre vest – devenind membri UE – din punct de vedere geo-strategic cred ca am fi mai protejati daca afiliem Romania la SCO, renuntand la calitatea de stat membru NATO. In plus, in absenta unei forte armate integrate a Uniunii, aderarea la SCO ramane singura optiune viabila
