La 25 de ani de la demolarea – la propriu şi la figurat -, în proporţie de 99,5 la sută, a cooperativelor agricole socialiste, câţiva români, împinşi de la spate de americani, au curajul să reînfiinţeze COOPERATIVA. 15 producători agricoli – membri fondatori -, din comunele clujene Apahida, Jucu şi Bonţida, împreună cu Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, în parteneriat cu Fundaţia Româno-Americană, au înfiinţat, în 2013, Cooperativa Agricolă „Lunca Someşului Mic”, o afacere care, în numai doi ani, a intrat pe profit. Şi, ca o primă recunoaştere a curajului acestor oameni, Ambasada SUA a premiat asociaţia cu distincţia „Antreprenorul lunii martie”.
Cei mai în vârstă îşi aduc aminte, cu siguranţă, felul în care, după 1990, au fost rase de pe faţa pământului clădirile administrative, grajdurile, magaziile, atelierele şi acareturile vechilor CAP-urilor. Cu o furie demnă de cauze mult mai importante, ţărani în putere, tineri şomeri, pensionari umiliţi, romi şi rome, au demolat „tot ce era de demolat” – piatră cu piatră, grindă cu grindă, o ţiglă după alta, până la „rasul solului”.
Ani de zile au stat, apoi, blocurile de beton, dalele sparte, fermele de metal, în faţa porţilor satelor româneşti, până le-a-nghiţit pământul. Foştii ceapişti îşi luseră „patrimoniul” înapoi.
Extrem de puţini au fost aceia – cât să-i numeri pe degete – care au reuşit să se audă peste corul demolatorilor, făcându-se înţeleşi în privinţa utilităţii existenţei asociaţiilor de ţărani agricultori. Desigur, pe alte principii sociale, eventual ale statului de drept, şi în cu totul alte condiţii economice.
Cei câţiva care au reuşit atunci sunt astăzi „profesori”, membrii unor atare cooperative performând în domeniu de ani buni.
Să vină americanii!
Şi, cum expresia „Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă” este şi astăzi valabilă, în primul rând pentru americani, Fundaţia Româno-Americană s-a adresat producătorilor agricoli autohtoni, prin Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, propunându-le un “deal”.
Iată ce ne-a spus despre asta Sorin Simion Bob, primul membru fondator care a avut curajul să preia funcţia de preşedinte al Cooperativei “Lunca Someşului Mic”: “Da. De fapt, ideea le-a venit unor americani, prin 2012 – care au vrut să demonstreze că şi în România poate exista o asociere între agricultori. Fundaţia Româno-Americană ne-a contactat, prin Fundaţia Civitas, şi ne-am adunat la un loc, majoritatea producătorilor din zona Apahida, Jucu şi Bonţida, pentru a ni se prezenta un proiect. Acesta urma să fie aplicat în trei zone diferite din ţară, prin înfiinţarea a trei cooperative funcţionale. Astăzi, noi suntem singurii care funcţionăm” spune, cu o mândrie bine temperată, Sorin Bob.
Ei bine, după acea primă întâlnire, negocierile între fundaţie şi producători au durat vreo opt luni, pentru a fi conscrată o formulă optimă de funcţionare. „Iar dintre cei mulţi şi reticenţi, au mai rămas 15 producători, membrii permanenţi ai cooperativei de astăzi, cei care am avut curajul să dăm drumul la treabă”, povesteşte preşedintele.
Începuturi cooperatiste
În martie, 2013, cooperativa s-a constituit legal. Americanii le-au angajat oamenilor, pe banii lor, un manager de vânzări, urmând ca plata să se facă pe sistem „de la sută la sută, la zero la sută”, în decurs de trei ani. „Americanii ne-au mai ajutat şi cu logistica, şi cu altele, pentru că e greu să iei oamenii din câmp şi să-i pui la un birou”, completează povestea Sorin Bob.
Încet-încet „oamenii s-au coagulat”, au început să mişte, iar în vara lui 2013 au început să bată pe la uşile marilor retaileri. „Am fost primiţi cu braţele deschise, spre surprinderea tuturor. La Carrefour, la Kaufland, la Profi, peste tot. Ba, chiar ne-au prins puţin descoperiţi, întrebându-ne, la puţin timp după asta, de ce nu începem să livrăm. A fost începutul. Acum livrăm pentru zeci de magazine din Ardeal şi Moldova, în primul rând pentru cele din lanţul Kaufland”.
O afacere profitabilă
Dacă, în 2013, cooperativa a livrat 340 de tone de legume – în special varză şi conopidă, dar şi morcovi, ţelină, tomate -, plus suc de mere îmbuteliat la pet, în 2014 producţia vândută a ajuns la mult peste 900 de tone, asociaţia intrând, deja, pe profit.
„În primul an, am investit, fiecare dintre membri, câte o mie de lei, ca să înscriem cooperativa, apoi pentru a putea plati chiria – sediul nostru se află în cadrul Centrului Agro Transilvania, din judeţul Cluj -, şi pentru consumabile.
În 2014, investiţia a crescut, ajungând la 800 de euro de membru, bani necesari pentru construcţia „halei de frig”, în suprafaţă de 70 de metri pătraţi.
Încasările din vânzarea mărfii s-au ridicat, anul trecut, la 116.000 de euro. Din aceşti bani, cooperativa reţine, în funcţie de calitatea membrului, fondator sau afiliat, un procent de cinci la sută, respectiv 11 la sută, pentru salarii, cheltuieli şi impozite. Restul banilor se împart, în funcţie de cantitatea de marfă livrată şi vândută, membrilor cooperativei.
Astfel, am ajuns să lucrăm pe plus şi la nivel de cooperativă, şi la nivel individual” spune preşedintele Sorin Bob.
De ce în cooperativă
Care sunt avantajele care i-au făcut pe clujenii curajoşi să devină membri ai acestei cooperative?
„Păi, sunt mai multe motive – spune Sorin Bob. În primul rând faptul că am asigurat o piaţă de desfacere civilizată. Oamenii se trezeau noaptea, mergeau la angro, stăteau acolo până dimineaţa şi, pe urmă, plecau la muncă. Era criminal. Am reuşit să despărţim apele: într-o parte, producţia, în cealaltă, vânzarea.
Al doilea motiv e că am putut negocia cu firmele care ne dau imputuri – cele care produc seminţe, îngrăşăminte etc –, obţinând preţuri cu 30-40 la sută mai mici; apoi am renegociat termenele de plată, amânându-le cu câteva luni, ceea ce nu am fi reuşit fiecare în parte. Al treilea, că am putut vinde, împreună, cantităţi mari de produse. Acoperim, astfel, cererea săptămânală de marfă, fie vară, fie toamnă, fie început de iarnă”, explică Bob.
Maria Moldovan, unul dintre cei 15 fondatori, spune că elementul important care i-a dat curajul să intre în cooperativă a fost eliminarea intermediarilor. „Pentru că nu mai aveam timp să ne ocupăm şi de producţie şi de „afaceri”, trebuia să vindem bişniţarilor, la un preţ derizoriu; mai exact, la jumătate de preţ. Posibilitatea îndepărtării lor ne-a dat curajul să lucrăm împreună: piaţă de desfacere asigurată, vânzări tot mai mari, şi achiziţionarea unui depozit frigorific, în caz că se iveşte vreun blocaj la livrare, ne-a încântat, realmente”, spune Maria Moldovan.
Ce rămâne de făcut
Ce ar mai fi de făcut, ca lucrul bun să sporească, dincolo de munca managerului, Radu Bot, care fluidizează, la secundă, livrarea mărfii şi încasarea banilor pentru cooperativă?
De exemplu, Indriş Gavril, şi el unul dintre cei 15 membri fondatori, consideră binevenită o cât mai rapidă tehnologizare a producţiei. “Să ne străduim să tehnologizăm, un pic, lucrurile – spune el. Momentan, lucrăm cam primitiv faţă de colegii noştri europeni, ceea ce înseamnă că vom avea mari probleme în a ţine preţurile jos. Eu cred că am avea mare nevoie de ceva bani din fonduri europene, lucru care nu pare prea uşor de realizat”.
Colegul Radu Telecan susţine şi el „cauza” accesării fondurilor europene. „Este absolut necesar să realizăm acest lucru. Eu am fost în Europa şi am văzut ce se poate face cu astfel de fonduri. Accesarea lor ar putea fi un start-up, pentru o producţie de calitate. Nu mai puţin, pentru a face să crească numărul de retaileri cu care lucrăm. Cu o tehnologie superioară poţi face, evident, marfă mai bună şi mai multă. Apoi, îmi doresc să crească şi numărul membrilor cooperativei. Şi asta ne-ar ajuta foarte mult”, consideră Radu Telecan.
O „recompensă”
Şi, pentru că lucrurile au mers nesperat de bine, datorită curajului celor 15 „de a-şi crea un nou drum, bazându-se pe propriile forţe”, Ambasada SUA la Bucureşti a premiat, prin programul său, „Antreprenorul lunii”, Cooperativa „Lunca Someşului Mic” cu distincţia „Antreprenorul lunii martie”.
“Această cooperativă a demonstrat că întregul reprezintă mai mult decât suma părţilor sale componente. Adunând producţia realizată de fiecare, membrii coperativei au reuşit să atingă limita minimă de achiziţie impusă de marile lanţuri de supermarketuri din România. Dacă ar fi acţionat ca producători individuali, aceşti fermieri nu ar fi reuşit să obţină acces pe o piaţă atât de largă şi stabilă”, se arată într-un comunicat al ambasadei.
