Anul 1978. Nicolae Ceauşescu, preşedintele de atunci al României, a fost primit cu mare fast la Washington de către preşedintele american Jimmy Carter şi la Londra de către regina Elisabeta a II-a.

A fost oare primit cu acel fast deosebit pentru că a fost un lider charismatic? Ei, aş! A existat un interes cât se poate de concret:Ceauşescu să aprobe listarea întregii economii româneşti la cele mai mari burse ale lumii:Wall Street-ul new-yorkez şi City-ul londonez.
Ce ar fi însemnat asta? Preluarea controlului României de către oculta financiară mondială. Şi ăştia ştiau exact cât valorează economia României, ce potenţial avea aceasta. Altfel n-ar fi dat doi bani pe ea!
Nea Nicu a fost cât pe ce să pice în plasă, Şi-a revenit în ultimul moment, după cum au spus apropiaţii săi. Din păcate, n-a reuşit decât să amâne deznodământul!

In 1972, CEAUSESCU s-a gandit sa lege prietenie cu SATANA. Astfel ROMANIA era prima tara din blocul CAER devenita si membra a FMI. Moscova s-a opus teribil fiindca intuia efectele nefaste si nocive ale FMI-ului in ESTUL EUROPEI. Realitatea de azi ne arata ca rusii au avut dreptate.

În cei 25 ani scurşi de la evenimentele din 1989, România s-a îndreptat spre „luminile Occidentului” cu un entuziasm demn de o cauză mai bună.
Rezultatul? Dintr-o ţara independentă, România a ajuns o colonie de mâna a doua. Industria şi agricultura au fost puse la pământ. Flota comercială a fost înstrăinată, transporturile feroviare sunt aproape în colaps. Sistemul de sănătate, lipsit de finanţarea din partea statului, corupt până în măduva oaselor, funcţionează pe „legea şpăgii” iar principiul „ai dreptul la sănătate numai daca îţi permiţi să plăteşti” a devenit lege în domeniu. Aparatul de stat a devenit loc de refugiu pentru toţi paraziţii care acumulează averi nesimţite din contribuţiile la buget, atâtea câte au mai rămas, plus delapidarea banilor proveniţi din împrumuturi externe. Iar majoritatea populaţiei este adusă la un nivel de sărăcie greu de imaginat, lipsită de perspectiva unor locuri de muncă decente, forţată să migreze în masă către faimosul Occident, pentru a presta acolo cele mai mizerabile munci, pe salarii de mizerie.

Această descriere succintă doreşte să prezinte tabloul unei ţări ce a ajuns la sapă de lemn, aceasta fiind plata iluziilor deşarte ce au mânat-o să meargă cu un entuziasm imbecil spre soare-apune. Iar acum, când iluziile s-au transformat în deznădejde, această ţară şi acest popor constată că au intrat în strânsoarea unor chingi care nu mai permit nici exercitarea unor drepturi elementare. Aşa cum s-a văzut în vara lui 2012, tot soiul de „comisii europene”, „comisii de la Veneţia” şi alte „comitete şi comiţii” ale jupânilor de la Bruxelles nu-ţi dau voie ca popor să-ţi faci legile proprii, nu-ţi dau voie să demiţi pe cei care te aduc la sapă de lemn, nu-ţi dau voie să-ţi reorganizezi economia ca să creezi locuri de muncă pentru cetăţenii tăi.

Şi nu în ultimul rând, România trebuie să respecte o cerinţă care i s-a impus la intrarea în NATO: să fie o punte de legătură între NATO şi Rusia. Cerinţa formulată oficial şi public de preşedintele american G.W Bush la Bucureşti.

Marian Rădulescu

https://www.facebook.com/pages/Anti-Uniunea-European%C4%83/356579791140499?fref=nf

Fotografia postată de Anti - Uniunea Europeană.
Acest articol a fost publicat în SOCIALISM. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns