Prin lansarea ipotezei privind posibilitatea de transmitere a bolii Alzheimer, specialistul londonez în boli neurodegenerative John Collinge a suscitat ample temeri publice şi întrebări ale mediilor ştiinţifice, informează AFP, care a vrut să afle răspunsurile la câteva întrebări.
Depozitele de proteine amiloide din creier, unul dintre cele două semne ale bolii Alzheimer, au fost găsite în mod curios la autopsia unor persoane relativ tinere care au murit de maladia Creutzfeldt-Jakob după ce fuseseră contaminate în urma unui tratament făcut mai de demult cu hormoni de creştere.
Într-un studiu publicat miercuri în revista ‘Nature’, profesorul Collinge formulează ipoteza unei duble infecţii la aceste persoane pe baza prelevărilor din glanda hipofiză de la cadavre. Aceste injecţii au fost la un moment dat purtătoare de ‘prioni’, proteine cerebrale, care, într-o formă modificată, pot cauza o infecţie a creierului, şi de proteine amiloide care ar fi condus la depozitele din creier, indicator pentru maladia Alzheimer.
În lumina acestei cercetări, ar putea fi considerată Alzheimer o boala potenţial transmisibilă ? întreabă AFP. Potrivit specialistului Luc Buée (Inserm/Universitatea din Lille), aceasta lucrare nu oferă dovezi asupra transmisibilităţii Alzheimer, ci doar emite ipoteza. „Collinge a formulat o ipoteză: prelevările de glandă hipofiză au provenit de la cadavrele unor unor bolnavi de Alzheimer şi au conţinut nu doar ‘prioni’, ci şi proteine amiloide patologice. Este doar o ipoteză, nu are nici o dovada”, a explicat Luc Buée.
Mai mult decât atât, în cazul în care această ipoteză se dovedeşte corectă, nu există nicio dovadă că aceşti oameni au dezvoltat cu adevărat maladia Alzheimer, afirmă cercetătorul. Ei au murit prematur de maladia Creutzfeldt-Jakob şi s-a descoperit la autopsie că prezintă unul dintre cele două semne ale maladiei Alzheimer (celălalt semn, acumularea de proteine ‘Tau’, nu a fost găsit).
„Acest articol nu demonstrează că aceste persoane ar fi dezvoltat boala Alzheimer, dacă ar fi trăit suficient de mult”, este de părere şi cercetătorul britanic prof. David Allsop de la Lancaster University.
Totuşi, în cazul în care ipoteza lui Collinge şi caracterul transmisibil al maladiei Alzheimer se confirmă, care ar fi riscurile? insistă AFP. „Acest articol nu consideră Alzheimer o boală infecţioasă, capabilă să atace pe toată lumea, tineri sau vârstnici”, a răspuns profesorul Roger Morris (Kings College din Londra).
„Este ca şi cum ai face o vizită la o casă de bătrâni, la bunica ce suferă de boala Alzheimer şi ţi-e teamă că ai putea să te contagiezi. Ai îmbrăţişat-o, dar nu ai intrat în contact cu creierul, sau cu sângele ei. Nu există nici un risc de contaminare”, este de părere şi Luc Buée.
„Oamenii din prima linie, care au disecat creierul cadavrelor care au murit de Alzheimer, nu dezvoltă această boală. Deci, transmisibilitatea care, în mod teoretic, în conformitate cu ipoteza lui Collinge poate exista, trebuie să fie foarte, foarte, foarte, foarte scăzută. Nu trebuie să cădem într-o fobie comparabilă cu cea cunoscută în legătură cu virusul Ebola”, a adăugat el.
Ar trebui oare consolidate procedurile de dezinfecţie pentru intervenţii chirurgicale şi măsurile de precauţie luate pentru proceduri medicale de risc ? „Nu există nici o dovadă că boala Alzheimer poate fi transmisă de la o persoană la alta, sau prin utilizarea de instrumente chirurgicale contaminate”, susţine profesorul Allsop de la Lancaster University.
În plus, procedurile pentru dezinfectarea instrumentelor din spitale împotriva riscului de proteine de tip prionic sau de amiloide sunt „bine cunoscute”, a precizat Luc Buée.
„Am stabilit proceduri în laboratoare (care fac cercetări asupra acestor proteine, n.ed.), însă nimic excepţional, cu perechi duble de mănuşi şi cu mască de chirurg. Este cunoscut faptul că formaldehida nu elimină aceste proteine, folosim prin urmare alţi detergenţi şi alte metode de sterilizare a instrumentelor”, a conchis cercetătorul citat de Agerpres.
