E vorba de scutul antirachetă de la Deveselu desigur, pentru că e amplasat în România și ne privește direct. De fapt în România se află doar o componentă a acestuia, el fiind de fapt un sistem complex cu componente plasate în mai multe locații, inclusiv pe orbita Pământului.
În România în schimb este amplasată platforma de lansare a rachetelor de interceptare (nu vreau aici să merg mai departe pe speculațiile conform cărora această bază de lansare poate fii folosită și pentru rachete de atac)
Să luăm în calcul doar scopul defensiv al scutului, așa cum sunt și informațiile oficiale și să mergem cu analiza noastră strict pe rolul total defensiv al scutului de la Deveselu.
Din materialele și informările oficiale despre funcționarea acestui scut, aflăm că există etape distincte în care părțile componente ale scutului participă la blocarea eventualelor atacuri inamice, astfel :
1 – În primă fază atacatorul lansează o rachetă de luptă către zona protejată de scut.
2 – Sateliții (componenta spațială a scutului), împreună cu radarele terestre, detectează racheta și îi stabilește coordonatele, traiectoria și paramentii de zbor (viteză, țintă, etc )
3 – Informațiile colectate de sateliți și de radarele terestre se transmit unității operatoare.
4 – Racheta interceptoare (defensivă) e lansată către un punct de întâlnire cu racheta de luptă (ofensivă), calculat în baza informațiilor colectate. Racheta interceptoare ajunsă în zona de proximitate a rachetei de luptă, se poate ”agăța” de aceasta, făcând automat anumite corecții ale erorilor de calcul.
5 – Impactul, racheta de interceptare lovește ținta, în acst caz racheta de luptă, iar în urma impactului sunt distruse ambele rachete.
După acest pas se declară misiune îndeplinită, racheta de luptă fiind distrusă și evitându-se astfel lovirea țintei vizate și distrugerile provocate de aceasta.
Interesant este că nimeni nu spune ce se întâmplă ci rămâșițele celor două rachete distruse în aer. Poate că resturile sunt destul de mici dimensional și ca greutate pentru a putea produce daune la căderea lor pe pământ, poate că și dacă produc daune acestea sunt mult mai mici decât daunele produse de explozia la sol a rachetei de luptă, nu contest asta.
Dar dacă vorbim de o rachetă cu încărcătură nucleară, sau chimică ori biologică, atunci lucrurile se complică.
Dar unde o să cadă cel mai probabil resturile celor două rachete ?
Oricum în zona situată între locul de unde a fost lansată racheta ofensivă și ținta vizată de ea, adică fix unde e amplasat scutul antirachetă.
Exact, sunt șanse mari să cadă în România și țările învecinate, dar dacă scutul își face bine treaba, nu o să cadă cu siguranță în statele din vest, unde se presupune că ar fii eventuala țintă.
Acum, pentru cei care tot spun că scutul antirachetă ne apără de ruși sau de mai știu eu cine, sper să înțeleagă că scopul scutului nu e să apere România sau țările învecinate ei, ci occidentul.
Mai mult, dacă un potențiel agresor ar dorii să atace statele occidentale, e logic că mai întâi își va orienta atacurile către scutul de apărare, pentru ca după distrugerea lui să aibă cale luberă spre ținta vizată, aflată inițial sub protecția scutului.
Mai clar de atât nu pot decât să desenez, așa că am adăugat o imagine care să-i ajute pe cei care pricep mai greu și tot o țin cu protecția de care dispune România prin acest scut și ce bine e de noi că suntem protejați.
Să mai încerc o explicație, mai simplistă.
SCUTUL – element de apărare interpus între ATACATOR și cel ATACAT.
Scutul încasează toate loviturile protejând astfel pe cel vizat de atac.
Scutul e distrus în urma acestor confruntări, dar salvează pe cel vizat.
Să punem nume personajelor noastre :
ATACATORUL (cel care lovește) – Rusia, Iranul sau oricine altcineva.
SCUTUL de la Deveselu (încasează toate loviturile) – ROMÂNIA
ATACAT, (cel protejat de scut) – OCCIDENTUL.
Cred că prin amplasarea acestui scut în România, nu numai că nu suntem protejați, dar riscăm să devenim o țintă, mai ales dacă ținem cont că scutul poate să fie și o veritabilă platformă de atac, iar rachetele de interceptare permit și montarea de focoase ofensive și chiar nucleare.
Bătrânii noștrii aveau o vorbă, ”Să te ai bine cu vecinii”, știau ei ce știau.
Leonard Chesca
15 octombrie 2015
Vedeți și :
Scutul american, un mare fâs !
Dar este în schimb o veritabilă platformă de atac, adică un sistem ofensiv.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206450479049223&set=a.10200816415321151.1073741829.1486561754
JOCURI MURDARE
https://www.facebook.com/leonard.chesca/videos/vb.1486561754/10207854820276876/
Cum este folosită România de SUA pentru încălcarea Tratatului forţelor nucleare intermediare
http://news.russiatoday.ro/cum-este-folosita-romania-de-su…/
UE să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, să nu lase SUA să „dicteze” – preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker :
http://www.mediafax.ro/…/juncker-in-germania-ue-sa-si-imbun…
Balaria de scut presupune ca sistemele de transmisie de date functioneaza. Fals. S-a demonstrat cu distrugatorul din Marea Neagra, cu portavionul shutdown la englezi si acum in Siria.
Le-ai taiat comunicatiile, pa.
Rachetele performante folosesc multiple focoase. Un interceptor independent poate intercepta 3 sau 4 tinte simultan. apoi ramane fara munitie. o nucleara ruseasca are 10 focoase.
Deci o racheta > un interceptor.
Mai sunt rachetele prea rapide pentru a fi interceptate – seria S noua.
Deci panarama asta e la fel de bun ca si scutul antibalistic al unui politist folosit contra unei grenade.
Nea aranjat binisor base Romania=COADA DE TOPOR daca chiar sencepe un atac, Romania sanse 0 barat
Mi-ar plăcea ca şi Rusia să facă parte din U.E. şi N.A.T.O. şi să devină, la fel ca şi România, LOIALĂ principiului care a stat la baza infiinţării acestor structuri:,,Toţi pentru unu, unul pentru toţi !”