CUM SE FALSIFICĂ ISTORIA!

În timp ce Dacia era unită sub marele Burebista, pe teritoriul actual al Franței, Galii se războiau cu legiunile romane cotropitoare ale lui Cezar.
În anul 52 î. Hr. războinicul Vercingetorix a ajuns căpetenia arvenilor după bătălia de la Gergovia, unind celelalte triburi galice.
Cea mai importantă revoltă a galilor împotriva romanilor a fost condusă de ”primul conducător” al francezilor, care capitulează în fața romanilor după bătălia de la Alesia din 51 î.Hr. Prima și cea mai mare umilință a marelui erou gal a fost aceea de a fi torturat cu focul tocmai de femei romane care și-au pierdut soții în războaiele de cotropire, urmând ca în anul 46 î.Hr. să fie omorât după o paradă militară organizată pentru a sărbători succesele lui Cezar în Galia.
Fierul și focul în torturarea prizonierilor era o practică recunoscută la romani, chiar de către Florus care, în antichitate, spunea că ”sângeroșii dușmani” nu puteau fi potoliți decât aplicându-le propriile lor metode, fierul și focul. ”Sângeroșii dușmani” nu puteau fi alții decât popoarele care trebuiau cotropite.
În anul 113 d.Hr. este terminată columna lui traian (scris cu t mic pt. că un pedofil și jefuitor nu merită prea multă atenție), o reprezentare a victoriei romane asupra unor provincii din Dacia, întâmplător cele mai bogate în aur, argint, sare, etc.Această columnă a fost studiată și răs-studiată de foarte multe capete ”luminate”. Atât de importantă a fost această columnă, încât statuia care-l reprezenta pe traian, a fost înlocuită în 1590 cu cea a lui Sfântul Petru.
În 1576 apare primul studiu al columnei, interpretarea fiind a unui călugăr iezuit de origine spaniolă Alfonso Chacon care, într-o scenă, descrie ”femei Dace dorind să răzbune moartea bărbaților lor în lupta împotriva romanilor îi ard cu cruzime cu făclii aprinse pe soldații vii”.
După 300 de ani, apare un alt studiu, în care Froehner descrie aceeași scenă: ” Casă Dacică construită pe o stâncă. Trei prizonieri romani goi și legați de mâini la spate sunt supuși unui cumplit supliciu. Femei Dace, cu făclii în mână ard capetele și umerii acestor nenorociți”.
Urmează alții și alții, toți mergând pe aceeași supoziție a călugărului iezuit.
Comparând imaginea femeilor din respectiva scenă, cu reprezentarea femeilor Dace pe toate celelalte scene de pe columnă, observăm că doar atunci când ”dau foc romanilor goi”, femeile Dace se ”coafau” ca cele romane. Și uite cum începem să ne punem întrebarea DE CE?
Mergem mai departe cu analiza și ne sare în ochi fizionomia ”romanilor”, care întâmplător și numai în această scenă, ei sunt reprezentați cu barbă și mai ”mușchiuloși” decât toți romanii de pe toată columna. Măi să fie?! Continuăm.
”Casa Dacică” a lui Froehner, prin comparație cu celelalte construcții de pe columnă, observăm cum seamănă izbitor cu un castru roman undeva în apropierea Dunării. Păi femeila Dace îi ”ardeau” pe ”romanii goi” cu ”mușchii umflați” la ei ”acasă”?!
Columna în ansamblul ei reprezintă momentele celor două războaie purtate de romani cu Dacii, iar scenele se succed în ordinea celor întâmplate. Acestea fiind spune, ne extindem analiza și asupra scenei de dinainte și, SURPRIZĂ!
În scena de dinaintea celei cu ”femeile Dace”, este scena în care traian (cu literă mică, foarte mică) dă văduvelor de război
prizonierii drept compensație. Și ca să înțeleagă toți PROȘTII, traian recompensează văduvele romane cu prizonieri Daci.
Acum e mai clar de ce spun unii, printre care și io, că toți cei cu diplome academice trebuie să se arunce pe geam de la ultimull etaj sau să se apuce de eliminat minciunile istorice care ne vor transformați dintr-un popor cu demnitate, într-o șleată de ignoranți?!
Dacul Mailo