Populatia in tarile asa zis dezvoltate, imbatrineste din zi in zi. Toata lumea stie acest lucru, dar foarte putini se gindesc la impactul pe care il poate avea acest fenomen latent dar cu mari implicatii economice si sociale in perspectiva.
Imbatrinirea populatiei, poate duce la trei aspecte negative majore: 1. Un declin in dobinda reala(ajustata la inflatie). 2. O reducere a salariilor si veniturilor 3. O crestere a inegalitatii la nivel mondial.
Acestea se intimpla, in parte, datorita unui trend anterior, caracterizat prin intrarea in cimpul muncii, in anii 70, a unui contingent masiv de “baby boomers” si in al doilea rind, datorita dublarii potentialei forte de munca integrate in economii, prin intrarea, partiala, a Chinei si totala a Europei de Est in “zona capitalista”.
Aceasta crestere numerica a fortei de munca a produs o presiune concretizata in reducerea salariilor, dar si o reducere semnificativa a productivitatii, foarte multe unitati economice capitaliste, bazindu-si profitul pe exploatarea nemiloasa a fortei de munca si reducerea investitiilor in tehnologie, in particular in Europa de Est si o parte a Chinei, dar nu numai. Cu cit forta de munca devine mai ieftina si dispusa la efort, de cele mai multe ori terminator, capitalistii(investitorii) investesc din ce in ce mai putin in tehnologie, pentru a marii productivitatea, referind exploatarea une forte de munca pregatite, in conditii sclavagiste. Forta de munca poate fi trimisa in somaj oricind, dar investitiile nu mai pot fi vindute si recuperate paguba, in cele mai multe cazuri, si greveaza documentele contabile ale firmelor capitaliste, de multe ori ducindu-le in faliment.
Caderea masiva a costului muncii, a produs, cum era si evident, o presiune pe preturi, care fie au scazut sau au ramas la fel, la multe produse, insa profitul capitalistilor a crescut semnificativ. O scadere a preturilor unor produse realizate in alte colturi ale lumii cu munca ieftina, a dus la un colaps al economiilor capitaliste dezvoltate, aflate acum in fata unei singure solutii si anume, razboaiele sau razboiul. Aceste tari capitaliste, prin caderea masiva de preturi, coroborata cu cheltuieli guvernamentale majore in vederea sustinerii unor sisteme, ca cel de sanatate, educatie si asigurari sociale, sint in situatia in care, datorita acumularii unui fond extrem de scazut in taxe datorat acestor preturi de vinzare a produselor mai mici, ele sint in situatia de a imprumuta continuu de la banci… private si a genera o coruptie de proportii inimaginabile, pe seama omului de rind, care este exploatat atit la locul de munca cit si de catre bancile capitaliste private rapace, lasindu-i la indemina o suma de bani din care practic nu mai poate face nimic, iar in multe cazuri, dupa o luna de munca, acesti obiditi ai sortii se vad in situatia in care sint datori la banci..aceste aspecte creeind un curs deflationist, permitind bancilor centrale sa creze o politica de tiparire iresponsabila a banilor, in vederea refacerii si restartarii economiilor capitaliste, bani care de cele mai multe ori urmeaza canale diferite decit cele ale refacerii economice reale, mergind in mare parte in zona speculativa a economiilor.
Pe de alta parte, impingerea dobinzilor in jos, datorita acestei tipariri iresponsabile si a unui volum de bani inimaginabil de pe piata, duce inevitabil la o cresetere a preturilor, pentru ca exista bani ieftini pe piata, intr-un proces care nu se stie cit va dura, dar in opinia mea se va termina la inceputul anului 2016 cind noile dobinzi care vor fi practicate de Rezervele Federale, vor aduce noi politici monetare adaptate sau mai putin adaptate, in cele mai multe tari. Ce se intimpla in realitate? Bancile comerciale imprumuta masiv de la bancile centrale, dar banii fie ii baga in speculatii, care ar fi trebuit total interzise in sistemul bancar tranditional, fie ii stocheaza, neintelegind ca banul stocat nu are valoare ci valoarea lui este data numai in miscare. Este normal ca bancherii sa gindeasca faptul ca este mult mai eficient sa intri in speculatii financiare si sa arunci pe piata o suma care a doua zi se va dubla, decit sa imprumuti mediul de afaceri real, productiv, de unde banii iti vin cu viteza foarte mica si in cicluri mari.
In acest fel, bancile distrug in totalitate economiile capitaliste. Aceste banci comerciale, au decis o alta politica si anume de a nu mai imprumuta unitatile economice sau consumatorii private, decit in conditii draconice si cu garantii pe care multe mici afaceri sau individuali nu le pot accepta, banii in valuri, raminind in zona speculativa favorizata in principal de aceste banci comerciale si tiparirea de bani iresponsabila a bancilor centrale.
Ce se intimpla in acest caz? Foarte simplu. Se creaza zi de zi un nivel din ce in ce mai mare al inegalitatii la nivelul economiei globale.
Ce se asteapta de la aecst fenomen financiar degenerativ, in care marile corporatii zac pe saci de bani? La fel de simplu. Veti vedea de la inceputul anului 2016, o “hemoragie” de bani care se incearca a fi aruncati pe piata, imediat dupa marirea dobinzi de catre Rezervele Federale. Acesti bani stocati se presupune a aduce profit major celor care ii detin in cantitati impresionante, dar… apare si o necunoscuta, alaturi de intrebarea: Dar cine va putea sau va dori sa mai impurmute intr-un asa mediu economico financiar dezechilibrat?
Dezechilibru creat in cadrul economiilor va face ca micile afaceri sa nu imprumute intr-o piata pe care déjà o considera supercontrolata si care nu le ofera sanse de dezvoltare. Imprumuturile private pentru cumpararea de bunuri si case vor fi si ele reduse, pentru ca banii de pe piata nu vor aduce locuri de munca, iar fara locuri de munca ,cetatenii nu vor imprumuta. Deci s-ar putea ca politica speculativa “sorosita” sa nu functioneze…
Cresterea populatiei in tarile dezvoltate, a fost de 1% pe an in anii 50, iar acum asistam la o crestere de 0,5% si ea va merge catre zero cu siguranta, pina in anul 2040, dupa cum arata statisticile demografice profesionale.
La acest trend, putem adauga participarea din ce in ce mai mica a populatiei apte de munca in cimpul muncii, in tarile capitaliste dezvoltate. In America, acesta participarea a fortei de munca potentiale, in economie, apropiindu-se de 60%, ceea ce inseamna un record istoric de… neparticipare in cimpul munci a americanilor apti de munca.
Pe de alta parte, imbatrinirea populatiie, creaza o cerere mai mare de forta de munca, pe anumite sectoare, care nu vor putea fi acoperite de alocatiile de la stat si de economiile populatiei care imbatrineste, astfel ca boli ca dementa, bolile mentale, si de alta natura, vor cere un mai mare contingent de forta de munca la dispozitia economiilor.
Realitatea este ca batrinii si cei ce se apropie de virsta la care au nevoie de ingrijire, economisesc din ce in ce mai putin si sint in situatia in care trebuie sa chelutiasca mai mult.
Faptul ca cei de virsta medie nu economisesc, se datoreaza unor aspecte vizibile: in primul rind pentru ca multi dintre cei de virsta medie nu realizeaza sau subestimeaza volumul de bani de care vor avea nevoie la virsta a treia, pentru a avea o perioada confortabila la pensie, sau ei cred inca ca pot depinde in mod confortabil de statul capitalist, care le poate oferii siguranta unei existente decente la virsta a treia, ceea ce este o eroare de proportii si vom vedea in citiva ani, o serie de pensionari impingind carucioarele pe la mall uri si prajind cirnati la tonete pe strada, pentru a cistiga citiva centi si pentru a se putea sustine, acestia fiind oameni care au avut un loc de munca si au muncit din greu.
Este evident, din cifrele financiare, ca economiile populatiei incep sa scada semnificativ, mai ales la cei de virsta a treia, dar intrebarea care vine, firesc, este: Dar ce se intimpla cu investitiile, atit la nivel personal cit si la nivelul societatii, pentru a contrabalansa aceste trend?
In economiile capitaliste care inregistreaza cresteri economice false si destul de mici, este foarte greu de crezut ca exista mai mult decit citeva domenii in care investitiile pot fi profitabile si pot reprezenta oportunitati, acesta fiind si motivul pentru care mii de firme financiare umbla pe strada, prin reprezentantii lor, cu banii in mina pentru a imprumuta si specula, fara sa investeasca in nimic.
Primesc sute de telefoane de la banci si fonduri mutuale, care imi ofera sume cu garantie, evident, pentru a imprumuta. Ei se tocmesc legat de dobinda, dar intrebarea mea este mereu: Dar de ce nu investiti voi si eu sa lucrez pentru ca investitia voastra sa aduca un profit mai mare? Evident ca ei au primit bani rapid, ieftin si iresponsabil de la bancile comerciale sau centrale si acum doresc sa faca bani rapid si fara implicare in economia reala.
Venim si ne intrebam, firesc, cum pot oamenii ajungind la virsta a treia sa se gindeasca ca statul este singurul lor potential suport, din moment ce discutam de capitalism?
Oare nu este ceva gresit in mintea noastra, sa ne gindim ca odata ce am fost exploatati la „singe” de structurile capitaliste, va trebui ca statul sa ne ajute?
Acest stat capitalist nu poate fi confundat, asa cum se face deobicei, cu statul socialist, mai ales pentru ca statul capitalist, structurile guvernamentale capitaliste, impurmuta bani de la bancile private…
De ce? Intrebare grea, din moment ce toti dintre noi isi platesc taxele si doresc ca sa primeasca ceva pentru acesta nota de plata, care in final este controlata in totalitate de bancile capitaliste, care se bazeaza majoritar pe imprumuturi si acapararea de bonduri de la sectorul de stat….
Asa trebuie sa arate capitalismul? De ce nu fac afaceri cei din sectorul capitalist privat intre ei si o parte a cistigului sa il ofere structurilor de stat, de ale caror investitii beneficiaza si ei prin intermediul sistemului de educatie, al sistemului de sanatate, asigurarilor sociale si multe altele, la nivel central si local??
Acesti bancheri nu vor sa intelaga efortul facut de sectorul public si de noi toti pentru ca ei sa primeasca bailout-ul necesar iesirii din criza a bancilor lor si atunci, despre ce capitalism discutam?
De capitalism care doreste sa detina profitul creat pe spatele poporului si sa „socializeze” pierderile generate de lipsa de competenta a bancilor capitaliste si riscul major pe care si-l iau in ideea ca ii vom sustine noi, cei carora ni se spune ca nu mai sint bani la guvern pentru spitale si educarea copiilor nostril.
Se discuta de faptul ca muncitorii cu pregatire inferioara nu vor mai putea activa in cimpul muncii si vor fi inlocuiti de roboti, dar in intreaga economie capitalista a tarilor dezvoltate, sint zone intinse geografic si populate, care au nevoie de forta de munca, insa fortarea urbanizarii in ideea unui profit controlat de sacalii capitalisti, face ca acesti defavorizati sa nu isi mai gaseasca locul de munca, in conditiile in care in America sint contingente enorme de oameni care traiesc din doi dolari pe zi. Sint zone unde tehnologiile vechi pot fi implementate si nu topite, unde se poate produce cu ele, sint scoli care au nevoie pentru pregatirea tinerilor, de tehnologiile mai putin avansate care sint casate de capitalisti… De ce nu le ofera pentru pregatirea tinerilor, pentru productie si dezvoltarea unor zone sarace si defavorizate economic ale tarilor capitaliste dezvoltate?
Se discuta in cadrul acestei urbanizari excesive, de marirea salariului minim pe economie… Cine are nevoie de acest salariu minim pe economie? Elevii si studentii pentru a-si duce prietenele la film duminica si a bea o bere cu prietenii, in rest, nu exista familist care sa poata sa se intretina cu salariu minim pe economie. De ce nu discuta liderii capitalsti, atunci cind se milogesc pentru voturi, de numarul de locuri de munca cu salariu peste media nationala sau mai mari, pe care le vor aduce in economie. Acesta ar fi un real angajament politic… Nu o fac si nu o vor face niciodata, atita timp cit oamenii vor cere altceva decit ceea ce le este necesar.
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
