KELEMEN HUNOR A DECLARAT CĂ SCOPUL UDMR E CA ROMÂNIEI SĂ I SE IA ARDEALUL

Azi, la Târgu Mureş, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat ceea ce nici măcar Laszlo Tokes nu a îndrăznit să spună în public: „Trebuie să continuăm pe această cale pas cu pas pentru a recupera pământul natal. Această alianţă (UDMR) a fost creată acum 25 de ani ca să lucreze pentru noi şi după 25 de ani e nevoie de această alianţă.”
Adică ce înseamnă asta? Se știe că pământul natal al UDMR-iștilor e Ardealul, Ardealul e parte din România așadar a recupera pământul natal înseamnă ca României să i se ia Ardealul. În plus înțelegem că acțiunile pe care le-a desfășurat în ultimii 25 de ani UDMR-ul au avut acest scop și că pe această cale trebuie urmată pas cu pas către scopul propus.
Ar trebui ca autoritățile statului român să se sesizeze pentru că această declarație a lui Kelemen Hunor vine după ce în vară, acesta a a demisionat din funcția de ministru al Culturii, în semn de protest pentru că Guvernul României intervenise la Tribunalul UE de partea Comisiei Europene, împotriva Ungariei.

Sâmbătă, 5 iulie, o știre transmisă de mass-media stârnea indignare în rândul populației României:  Kelemen Hunor a declarat, pentru Gândul, că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema intervenției României în cadrul unei contestații la Tribunalul Uniunii Europene, împotriva respingerii de către Comisia Europeană a două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora. Tupeul maghiarilor friza penalul: „A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei”, a spus liderul UDMR. Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen a spus pentru Gândul:  „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”. Onoare de maghiar, nu de român
Conform MAE, decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE viza prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. România a trimis cerere de intervenție în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observațiilor. Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedere contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar,  pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene,  dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE.
Așadar solicitarea UDMR ca România să retragă intervențiile în aceste cauze este o acțiune vadit în slujba Ungariei, cu scopul, așa cum sublinia MAE ” extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre” iar Ungaria să ”devină un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE”. Acest deziderat al Ungariei este împotriva intereselor României.

Conform  art. 394 din Codul penal, trădarea reprezintă fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale,
se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Conform DEX, a submina înseamnă ”a ataca, a lovi (indirect, pe ascuns) pentru a slăbi, a compromite, a zădărnici sau a nimici o acțiune, o realizare (a unui adversar)”.

Se pare că, în acest caz, adversarul UDMR a devenit chiar România!

Ministrul de Externe, Titus Corlățean a fost inițial foarte ferm: ”poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic. Totodată, menţionez că pe acest subiect  România a manifestat o poziţie constantă şi fundamentată pe principiile constitutive ale Tratatelor UE. În concluzie, subliniez că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă  de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.”

Cu toate acestea, în urma negocierilor între Kelemen Hunor și Victor Ponta, acesta din urmă a promis la momentul respectiv UDMR că nu va mai susține poziția României în fața Tribunalului UE. S-a decis chiar ca în Parlament să fie invitați  ”niște experți” care să prezinte documentele din proces. Este inadmisibil ca în paralel cu instanța europeană să se ”judece” procesul și în Parlament. Între timp UDMR a ieșit cu totul de la guvernare iar astăzi Hunor a făcut această declarație incendiară cu recuperarea pământului.
Considerăm că a sosit momentul ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru ca aceasta să constate că UDMR, în calitate de ONG nu poate să aibă parlamentari. UDMR nu este partid politic, ci ONG. Să terminăm cu circul.

\http://www.curentul.info/