Ni se spune mereu, in presa si in general in Media jonglata, ca un prêt de sub 30 de dolari al barilului de petrol, poate declansa o criza cumplita, poate duce la razboaie si caderi de guverne, la extremism si asa mai departe.
Dar nimeni nu ne spune cit ar trebui sa fie pretul pentru ca noi sa traim bine, pentru ca aceste fluctuatii de pret, este foarte clar ca ajuta pe cineva. Nimeni nu ne spune ca un pret mai mic poate stimula economia, ci numai ca o va distruge. Nimeni nu ne spune de ce eram saraci cind petrolul era la pret cu mult peste asteptarile noastre. Nimeni nu ne spune ca acest petrol ieftin, ar trebui sa stimuleze economia, dupa care economia va fi refacuta si vom avea locuri de munca, fonduri de pensii, bani pentru educatie, sanatate, asistenta sociala si asa mai departe….
Nu auzim decit de ceea ce ni se poate intimpla rau si asta am auzit-o la orice pret al petrolului.
Ce este gresit in ceea ce am spus mai sus? Nu pare sa fie nimic gresit, dar sa vedem cum arata realitatea si de ce se deruleaza in fata noastra o poveste atit de “tragica”.
1.Producatorii de petrol, in cea mai mare parte a lor, nu pot produce cu pretul de 30 $ pe baril. Numai citeva tari o pot face, in rest, ei inregistreaza pierderi majore, pentru ca pretul este cu mult peste acest barem international actual. Singurele tari care pot vinde petrol cu 30$/baril, sint Arabia Saudita, Irak, Iran si foarte aproape, Kuweitul. Toate cele patru sint la limita limitelor cu acest prêt…
Se poate merge mai departe cu scaderea pretului, si care ar fi consecintele?
La polul opus al preturilor, se afla Canada, care produce petrol calitativ extrem de slab, la pretul de peste 100 de dolari barilul, America la peste 85 de dolari barilul si Rusia la 78 de dolari barilul, iar Europa produce la peste 62 de dolari barilul…
2. Producatorii de petrol au nevoie, cum este si firesc, economic vorbind, de preturi mai mari decit cele care acopera cheltuielile tehnice de exploatare. Fiind sub ele, situatia devine din ce in ce mai dura. Si totusi arabii isi permit sa isi bata joc de un glob intreg, insa nu isi permit financiar sa sustina si sa preia refugiatii din Siria.
Petrolul poate fi extras printr-o gama larga de tehnologii, unele din ele fiind foarte costisitoare. Este necesar ca aceste companii petroliere sa aiba profit pentru ca ele sa plateasca taxe, dar totusi, multe tari din OPEC, produc in jurul valorii de 100 de dolari si in aceste tari saracia se adinceste.
De ce nu se opresc sau nu inceraca sa gaseasca solutii pentru a exploata acest petrol in plan intern, prin diverse ramuri economice si prin industria chimica, mai ales ca se discuta de o evolutie tehnica fara precedent?
Pe de alta parte si cel mai important, este faptul ca aceste companii petroliere trebuie sa plateasca banii imprumutati de la banci si dividente pentru actionari.. Dar, cum se pot vaita aceste companii, din moment ce au avut acces la taieri de taxe de la guverne, la tehnologie din ce in ce mai performanta, la terenuri de extractie ieftine din tarile emergente si dobinzi bancare preferentiale?
La ce nivel de profit se asteptau acesti sacali din industria petroliera?
3. Cind pretul petrolului pe piata internationala se duce in jos foarte mult, producatorii nu inceteaza sa produca ci din contra produc din ce in ce mai mult, multi dintre ei producind pe o pierdere care intradevar poate devenii periculoasa, extrem de periculoasa.
Una dintre ratiuni pentru care aceste companii continua extractia si vinzarea in pierdere a petrolului este faptul ca au datorii enorme, adunind altele, dar oprirea procesului duce la o repornire peste un anumit timp, la un cost extrem de mare, nimeni neputind sa spuna cit va dura pretul extrem de mic al petrolului.
Arabia Saudit produce mai mult, cu un cost foarte scazut, dar nu are alta solutie economic vorbind, acest produs fiind singurul care ii asigura un venit la nivel national si un volum de taxe de natura sa acopere necesitatile tarii….
Din pacate, nu ne spune nimeni de faptul ca foarte multe companii petroliere, in fuga lor dupa profit, joaca banii pe care ii imprumuta, la cazinoul Wall Street si chiar ele initiaza diferite mecanisme derivative, preferind sa jongleze banii pentru a face profit, numai in ideea de a boicota economic, Rusia, Iran, Venezuela si alte tari care nu sint pe placul stapinilor lor din marile banci…
http://www.wsj.com/articles/big-oil-companies-find-gains-in-trading-1430927640
http://www.globalresearch.ca/perhaps-60-of-today-s-oil-price-is-pure-speculation/8878
Aceste companii petroliere, care ne infecteaza prin Media Jewmericana, cu informatii devastatoare legate de pretul petrolului si consecintele lui, gasesc resurse sa joace la cazinoul Wall Street si sa creeze imaginea saracie, pentru cei de „jos”.
Aceste companii petroliere si sacalii de pe Wall Street care le finanteaza si patroneaza, nu vor fi interesate in caderea de pret ci in profit sub orice forma si ignoranta lor o simtim cu totii.
Aceste companii, care reprezinta unul din pilonii de baza ai capitalismului in putrefactie, nu sint interesate nici in soarta sutelor de mii de angajati din industria petroliera, care practic, sint bunul cel mai de pret al unor astfel de companii. Odata ce acesti angajati sint pierduti de acest companii si ei merg in alte zone ale economiilor capitaliste, va fi extrem de greu de gasit noi angajati pregatiti in acest domeniu petrolier.
Pe de alta parte, este o presiune majora exrcitata de cresterea interesului liderilor americani pentru biogaz si etanol, produse care pot duce printr-o politica de pret agresiva a americanilor, la mari dezechilibre in alte zone ale globului, dereglari de mediu, economice si sociale.
Aceste corporatii petroliere de proportii, au fost, sint si vor fi o frina in calea cresterii economice, practic, ele controlind aceasta crestere si luind decizii pentru milioane de oameni.
Bancile vor extinde cu siguranta perioada de rambursare a imprumuturilor uriase luate de catre companiile petroliere, pina in momentul cind actionarii bancilor vor intelege ca imprumutul nu va mai putea fi returnat niciodata si din acel moment va incepe un dezechilibru pe alte coordonate ale economiei capitaliste.
Din experienta anilor trecuti, este evident ca cererea de petrol nu creste foarte rapid dupa o cadere de proportii la care asistam acum, de la un nivel ridicat artificial, inregistrat cu doi ani in urma. Deci, pentru ca pretul sa ajunga inapoi de unde a inceput caderea, va dura, in medie, de doua sau chiar trei ori mai mult, ceea ce inseamna ca putem asista la preturile petrolului din urma cu peste doi ani, dupa cel putin 4-5 ani.
Pe de alta parte, cresterea de pret a petrolului este foarte periculoasa si cu impact international. Modelul foarte cunoscut in lumea energiei este ca, dupa o crestere a pretului petrolului, economiile care importa petrol vor intra in recesiune severa.. Acest fenomen se intimpla datorita faptului ca, salariile lucratorilor petrolieri nu cresc in acelasi ritm cu pretul petrolului. Datorita acestui lucru, lucratorii isi vad in pericol structura de consum avuta si ar trebui sa se adapteze uneia noua, existentiala, deci sa reduca consumul. Aceste taieri in consum, nu fac decit sa duca la probleme majore pentru mediul de afaceri.
In capitalism se discuta in general de taierea costurilor, prin reducerea sumelor oferite ca salarii, trimiterea lucratorilor in somaj, automatizarea sau in final, trimiterea in afara tarii, a productiei unor ansamble sau subansamble, unde mina de lucru este in general mult mai ieftina.
Dar, in acelasi timp, capitalisti vad ca singura solutie, in situatia actuala, pirghia trimiterii in somaj sau exploatarii nemiloase a muncitorilor, pentru aceasi bani si chiar mai putini, forta de munca devenind in acest moment variabila pe care o “ajusteaza” capitalistii, aratind celor ce ramin in cimpul muncii, coada de lucratori care stau la portile unitatii economice cu resumeurile in mina pentru a cere sa fie angajati… Este o bataie de joc de neimaginat, un sistem in care omul este un numar, de fiecare data castigator pentru capitalisti…
Cind pretul petrolului scade, guvernele rapace, capitaliste, incep sa creasca taxele pe petrol si produsele petroliere, deoarece ei considera cumparatorii, mai putini sensibili la mariri de taxe, datorita pretului mai mic al petrolului si benzinei.
Asta se intimpla in Canada in acest moment. Cu mai bine 16 ani in urma, cind am ajuns in Canada, pretul petrolului pe piata internationala era de aproximativ 52 de dolari barilul, in timp ce pretul unui litru de benzina la pompa era de 56 de centi. Au urmat mai multe fluctuatii, atit ale petrolului cit si ale benzinei, evident. Intotdeauna intre pretul barilului si cel al litrului de benzina a existat un decalaj de 8-10 unitati.
In acest moment, guvernul canadian valorifica pretul extrem de scazut al petrolului pe piata mondiala, care a ajuns undeva in jurul valorii de 28 de dolari barilul, iar litru de benzina in Canada, tara masiv exportatoare de petrol pentru zeci de ani, este in jur de 90 de centi…, adica de mai bine de trei ori, masurind in unitati.
Unele companii au construit noi fabrici sau unitati economice ceva mai mici, crezind ca acest pret scazut va domnii pentru mult timp, putind fi insa surprinsi de evolutia ulterioara.
Ideea centrala este ca oamenii nu mai au incredere in sistem…
Din acest motiv, cea mai mare parte a sacalilor din economia capitalista isi indreapta atentia in directia serviciilor.
4. Are caderea preturilor petrolului din ultimele 18 luni, ceva in comun cu cu costul de productie?
Intradevar, pretul petrolului si produselor petroliere reprezinta o incercare a “pietei” de gasii un echilibru intre cerere si oferta. Realitatea actuala este ca, incepind din momentul in care furnizarea nu vine la o cota inferioara, deci nu scade, in raspuns la preturile mai mici si in permanenta scadere, si cererea nu creste rapid in raspuns la preturile mici ale petrolului, preturile pot cadea la cote inimaginabile, chiar sub costul de productie, in aceasta piata capitalista total debalansata si speculativa, ale carei coordonate sint dictate de marile banci.
In ultimele luni, americanii si-au cumparat automobile, cele mai multe de mare litraj, in numar record absolut al tuturor timpurilor.
Ce se va intimpla in continuare, daca numarul locurilor de munca va scadea vertiginous si se va trimite productia in Asia si Sud America? Va fi un dezastru…economic, iar eventualitatea in care SUA va intra in TPP, va duce la o saracie in America, pe care foarte putini au gindit-o vreodata, pentru ca vor pleca din economia americana catre Asia, chiar locurile de munca de 14-16 dolari(SALARIU DE SUPRAVIETUIRE) , ceea ce va duce la o cerere diminuata major si o viteza de circulatie a banilor mult inferioara asteptarilor si cu efecte devastatoare.
Ceea ce este demn de luat in seama in analiza economica, este desincronizarea care poate aparea in economia capitalista, indiferent de decizia luata de liderii capitalisti, datorita unor interdependente create mai mult sau mai putin artificial in dezvoltarea complexelor economice capitaliste.
Pericolul major al preturilor foarte joase aLe petrolului, este ca americanii si in general tarile capitaliste vor pierde produsele energetice de care economiile lor depInd.
In tarile exportatoare de petrol, pot aparea disfunctionalitati economice si in final iesiri in strada, greve si miscari politice, care la rindul lor vor duce la o micsorare semnificativa a productiei, ceea ce este cu doua taisuri pentru liderii capitalisti.
In toate tarile capitaliste, vom vedea o reducere a productiei de petrol, chiar daca Arabia Saudita nu doreste, reducere care va fi dictata de marile banci capitaliste, care nu vor mai finanta productia de petrol a marilor companii, unele dintre ele completind déjà formularele de faliment…
Deci, bancile vor duce jocul in zona unde le convine, functie de o evolutie in plan social a tarilor capitaliste.
Economiile nu pot functiona fara o furnizare adecvata de petrol si alti combustibili fosili, chiar daca minciunile de adormit copiii cu “energia regenerabila” si faptul ca solutiile in acest sens, sint in imediata noastra “vecinatate”….
Este foarte clar ca solutii economice exista, dar ele ar deranja foarte mult elitele, astfel ca sintem in situatia in care sa acceptam saracia, ca stare de normalitate.
O forta importanta care tine jos cererea pe piata, este segmentul din ce in ce mai mic de populatie angrenata in fortele de munca datorita: Tinerii prefera sa petreaca mai mult timp prin scoli, inainte de a fi angrenati intr-o activitate economica. Baby boomers vin in numar din ce in ce mai mare si ei vor iesii in cea mai mare parte din economie, prin pensionare si nu in ultimul rind, lipsa de motivare si determinare a lucratorilor de a cheltuii.
Pe de alta parte, capacitatile din ce in ce mai neincapatoare de stocare a petrolului fac, ca pretul sa se duca din ce in ce mai mult in jos, capitalistii refuzind sa opreasca productia, din motivele enumerate mai sus.
In acest moment, fara productia petroliera a SUA, productia mondiala de petrol ar fi aproape constanta, la acelasi nivel. Dar de acest aspect profita SUA si mai ales sistemul bancar, care evident, are nevoie de o debalansare puternica pe care sa o “regleze” dupa dorinta acestor bancheri de a participa la jocul politic.
Cantitatea de petrol furnizata de SUA pe piata mondiala si cea americana, a crescut foarte rapid in ultimii an, in special datorita acelorasi banci care au tiparit lunar peste 80 de miliarde de dolari, aruncindu-i pe piata, la o dobinda apropiata de zero. In acelasi timp, pe piata a aparut Arabia Saudita, care ar fi dorit sa isi acopere financiar cirdasiile si demersurile de a genera razboi, prin sume din ce in ce mai mari obtinute din petrol, in ideea ca va decide soarta Siriei si va domina Orientul Mijlociu.
Deci, daca pretul petrolului este mare, companiile petroliere pot extrage cantitati impresionante de petrol, dar consumatorii nu isi pot permite sa cumpere gama larga de produse generate, cum ar fi case si automobile. Daca pretul petrolului este jos, companiile petroliere vor continua sa extraga si sa prelucreze petrol, pentru ca sint fortate de imprejurari sa o faca, dar in acest caz intervin marile probleme financiare…
Ce se va incerca? Ceea ce am spus si in articolul trecut si anume, sa se inoculeze populatiei ideea necesitatii unui “stimulent” pentru companiile petroliere, in vederea mentinerii lor pe linia de plutire si vom vedea un sprijin al statului si crearea ideii de “too big to fail”, in cazul acestor companii petroliere, iar in final, vom fi fortati sa platim, prin intermediul taxelor, fara a intelege ca practic, niciodata nu am cumparat un petrol ieftin, pentru ca esalonat, acum platim diferenta, in taxe.
Este un joc capitalist murdar si specific sistemului.
Sistemul capitalist condus cu perfidie de banci si speculatiile lor, prin mecanisme din ce in ce mai sofisticate, multe dintre ele indreptate impotriva guvernelor, nu va putea iesii din acest “cirlig”…
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
