Înțelepciunea unui bătrân indian – Trăim în acea perioadă când creditul face parte din viața fiecăruia dintre noi. Trist, dar adevărat. În încercarea de a lua un împrumut din bancă, un bătrân indian a reușit să dea o palmă tuturor băncilor, care percep „gaj”. Să vedem ce istorioară a relatat el.
„Într-o zi, am mers la bancă, pentru a lua un credit de 1000 de dolari. Am discutat cu un angajat al băncii și acesta a început să pregătească documentele necesare, în vederea obținerii banilor.
A început cu întrebările:
-Ce doriți să faceți cu acești bani?
-Am nevoie de ei, pentru a merge în oraș, să vând amuletele pe care le-am confecționat.
-Ce puteți lăsa drept „gaj” pentru această sumă?
-Îmi puteți spune ce înseamnă ,,gaj”?
-„Gajul” este un bun depus de către persoana care ia împrumutul, adică dumneavoastră, la dispoziția băncii, drept garanție pentru plata sumei datorate. Aveți o mașină?
-Da, am un Volkswagen din anul 1960…
-Nu, nu se încadrează cerințelor noastre. Aveți animale domestice?
-Da, am un cal.
-Ce vârstă are?
-Nu știu exact, nu prea mai are dinți, așa că nu pot să îmi mai dau seama.
În cele din urmă, mi-au dat suma de 500 de dolari și, peste câteva săptămâni m-am întors la bancă să îi restitui.
-Ce veți face cu banii câștigați, domnule? M-a întrebat același angajat.
-O să îi țin acasă.
-Nu vreți să faceți un depozit la banca noastră?
-Dar ce înseamnă ,,depozit” , am întrebat.
-Ne dați nouă banii, noi avem grijă de ei, iar când aveți nevoie de bani, puteți veni să îi luați.
Atunci am căzut pe gânduri și am întrebat…
-Dar ce poate să îmi ofere banca drept gaj?”
