Era previzibil. Președintele Klaus Iohannis nu mai putea trage de timp. Riscul suspendării și demiterii sale ,pentru încălcarea gravă a Constituției, era iminent. Și astfel, iată, s-a ajuns la revocarea doamnei Laura Codruța Kovesi din funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție. Ceața însă persistă la București și în restul României. Problemele reale sunt foarte departe de o rezolvare. Pentru că, după cum se poate observa cu ochiul liber, nu prea există rațiuni morale care stau la baza unor decizii. Ci doar calcule politice.
Examenul pe care ar trebui să-l dea România legat de revocarea doamnei Kovesi dar și de încălcarea de către președinte a Constituției, a fost în primul și în primul rând de natură morală. La acest capitol, aproape nimeni nu a obținut o notă de trecere. Pentru că cele mai multe calcule ale principalilor actori au fost exclusiv de natură politică. Iar principiile și morala nu au contat.
Astăzi sunt destul de mulți experții de strategie și istorie militară care susțin cu argumente pertinente că România, dacă nu s-ar fi conformat și nu ar fi cedat Ardealul Ungariei și dacă s-ar fi arătat decisă să lupte, ar fi avut câștig de cauză. Ungaria hortistă nu avea o armată superioară Armatei Române. Și nici nu dispunea de un potențial economic de natură să-i asigure victoria în eventuaitatea unui război. Iar Germania a blufat. Dacă România ar fi spus „nu”, este greu de presupus că Hitler ar fi preferat să ne ocupe cu forța de dragul Ungariei, transformându-ne din capul locului în inamici. Am pierdut Ardealul fără luptă. Fără să tragem un singur glonț. Și, în scurt timp, am pierdut și Basarabia și Bucovina. În urma unui ultimatum sovietic. Tot fără luptă. Deși armata noastră din Est era la acea dată superioară armatei sovietice dizlocate la granița cu România.
România a fost sfârtecată fără luptă pur și simplu pentru că cei care au condus statul român la acea dată au fost oameni lipsiți de onoare. Ei nu au luat în calcul niciun moment măcar criterul moral. S-au gândit doar la oportunități politice de moment. Și au jucat prost până și această carte.
Am dat cele două exemple din istoria recentă și umilitoare a României pentru a mă face mai bine înțeles. De fapt, haideți să analizăm la rece modul în care au reacționat în raport cu această criză politică principalii protagoniști. Dintr-o parte și din alta, dar și din rândul galeriilor, nu am auzit altceva în această lună decât calcule politice. PSD plus ALDE au construit numeroase scenarii, pentru a anticipa ce se poate pierde și ce se poate câștiga în plan politic din suspendarea și referendumul de demitere al președintelui cu un an înaintea alegerilor și la fel a procedat și Klaus Iohannis, a cărui primă grijă a fost să vadă cum se poate conforma în cele din urmă deciziei CCR, fără a pierde nimic sau aproape nimic din propriul electoat. Cât de des ați auzit vorbindu-se despre moralitate? Despre necesitatea de a apăra Constituția, care a fost încălcată cu orice preț, inclusiv, la nevoie, cu cele mai ridicate costuri în plan politic? Au prevalat doar scenariile care, ignorând criteriul moral al apărării cu orice preț a Legii Fundamentale, au făcut recurs doar la efectele imediate de natură politică în cazul lui Iohannis, generate de revocarea sau refuzul revocării doamnei Kovesi, iar în cazul majorității parlamentare, de suspendarea sau non-suspendarea președintelui, ca urmare a faptului că acesta a încălcat Constituția și ca semnal că Legea Fundamentală trebuie apărată cu orice preț.
Atâta timp cât nu operăm nici în cele mai importante momente, cum a fost această criză politică tocmai încheiată, cu criterii de natură morală, ceața va perisista în România. Atunci, am pierdut teritorii fără să ne împotrivim, fără să tragem un singur glonț, fără să ne sacrificăm viețile. Acum, tocmai am căzut din nou la un important examen al istoriei, pentru că nimeni nu a fost dispus să pună pe primul plan criteriul moral.
Kovesi se duce. Rămân în schimb problemele. În tot acest interval de timp, nici DNA nici celelalte două Parchete nu s-au restructurat. Se pare că și blestematele protocoale sunt încă vii. Metehnele instituțiilor de forță, dar și ale oamenilor politici, au rămas neschimbate. Nimeni nu a învățat nimic din modul în care a fost generată și s-a derulat această gravă criză politică. Și unii și alții sunt exclusiv cu ochii la viitoarele alegeri. Unii vor să păsteze puterea cu orice preț, indiferent dacă prețul este sau nu moral, iar alții vor să-i doboare pe primii și să le ia locul tot cu orice preț.
DNA după Kovesi va fi tot DNA. Parchetele după acest episod absolut scandalos vor lucra la fel ca și până acum. Iar bătălia politică se va duce în continuare cu și mai multă înverșunare și niciodată ea nu se va desfășura în plan moral. Nimic nu se va schimba până când nu vor știm să alegerm și să punem la conducere adevărați bărbați de stat.
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sorin Rosca Stanescu este unul din reputatii ziaristi romani ale carui articole le-am citit intotdeauna cu interes. La fel l-am citit si pe acesta si, drept sa va spun, simt un gust amar si nu stiu de la ce mi se trage – de la cafeaua neindulcita sau dela criteriul moral invocat de domnul ziarist. In principiu, domnia sa are dreptate, dar cand treci la analiza concreta a evenimentelor, nu poti sa ocolesti o intrebare, al carei raspuns te arunca intr-o dilema – cum cantarim criteriul moral invocat in cazul tandemului Iohannis – Codruta vis-a-vis de celalt criteriu moral din cazul tandemului Dragnea – Tariceanu. Concret, este cumva mai acceptabila modificarea legilor Justitiei astfel incat sa se produca o legalizare a hotiei? Din pacate, domnul ziarist s-a oprit cu analiza la jumatate. Astept cu acelasi interes si continuarea, intrucat cred ca S.R.S. si-a propus sa faca o analiza de tip foileton, iar primul serial a l foiletonului s-a terminat aici. Pe cand si urmatoarele foiletoane?
V-ati ganddit si la substratul care razbate din analiza domnului S R Stanescu?Avem intr-adevar cele doua forte opuse,dar intereselor cui servesc ele?Acolo,probabil se da lupta,nu aici,in plan intern unde este doar varful aisbergului vizibil.Tot caut sa citesc si opinii pro si opinii contra uneia sau alteia dintre tabere,dar o analiza corecta si nepartinitoare nu gasesc pe nicaieri.Mai vad pe diverse grupuri de socializare una-doua opinii mai cerebrale.Dar nu vad acelasi lucru in media de informare.Nu mai exista jurnalisti independenti?Asta inseamna ca lupta intre doar doua tabere este omni-prezenta si singulara,celelalte posibilitati excluzandu-se din start.
Ati auzit de corespondentii de razboi? Sunt o specie de reporteri care insotesc trupele, ajung chiar pe linia frontului, acolo unde bubuie tunurile si o fac doar din datoria si dorinta de a informa. Iata insa ca, cel putin la noi, in Romania, s-a produs o mutatie genetica ce a avut drept urmare disparitia datoriei de informare ramanand doar dorinta de a participa la lupta. In consecinta si-au aruncat pixul, bloc-notes-ul si aparatul de fotografiat si au pus mana pe pusca si participa la razboiul informational in calitate de combatanti. Probabil ca se vor gasi cate unii care sa aplaude devotamentul gratuit (mai degraba platit in arginti) al acestei noi specii de ziaristi, dar eu raman la parerea ca situatia este de plans, atat pentru breasla ziaristilor, cat mai ales pentru publicul dornic de o informare veridica si care astfel au parte de aceste nenorocite de fake-news sau de interpretari de un partizanat gretos. In cele din urma, insasi combatantii vor ajunge in situatia de a constata ca acest gen de colaborare nu le-a adus nici un avantaj, ba dimpotriva. Cel mai grav este ca acest gen de partizanat din partea presei, agraveaza conflictul, il prelungeste si face chiar imposibila gasirea acelei cai de mijloc rezonabile pentru incheierea ostilitatilor.