Somnul și călătoriile astrale

Somnul unul dintre cele mai banale lucruri pe care le facem se dovedeste a fi foarte interesant.

Petrecem aproximativ 8 ore pe zi, 56 de ore pe saptamana, 240 de ore pe luna si 2.920 de ore pe an dormind. Se pare ca ne petrecem aproximativ o treime din viata facand nimic. Dar somnul chiar nu face nimic? Ochii nostri sunt inchisi, muschii ne sunt relaxati, respiratia ne este regulata si nu raspundem la sunete sau la lumina. Totusi, daca v-ati uita la ceea ce se petrece inauntrul creierului, ati descoperi o situatie destul de diferita – creierul este foarte activ. Chiar faceti ceva!

Stadiile somnului

Somnul non-REM (sau fara miscari oculare rapide) reprezintă cea mai mare parte a somnului.

In acest stadiu, activitatea creierului este redusa, in contrast cu cea din restul corpului. Acum se eliberează hormoni in sange si au loc procesele de reparatie ale organismului dups uzura din timpul zilei.

Există 3 etape ale somnului non-REM:

“N1” sau somnolenta in care muschii se relaxeaza si constiinta mediului exterior se reduce (daca suntem treziti acum, avem senzatia ca nici macar nu am dormit). Aceasta faza dureaza cateva minute (5-10). Acum pot sa apara scurte contractii musculare si halucinatii hipnagogice.
“N2” in care activitatea musculara scade si nu mai suntem constienti de ce se intampla in jurul nostru. Temperatura corpului scade, inima bate tot mai lent, iar respiratia este tot mai rara. Acest stadiu ocupa aproape jumatate din somn.
“N3” sau somnul cu unde lente sau adanc in care suntem greu de trezit, muschii sunt foarte relaxati. Acum pot sa apara o parte dintre tulburarile somnului numite parsomnii sau copiii sa urineze in pat.
Somnul REM sau cu miscari rapide ale ochilor (REM – Rapid Eye Movements) paradoxal constituie aproximativ o cincime din somn.

In aceasta faza, creierul este foarte activ, ochii se misca rapid dintr-o parte in alta si visam. In contrast cu majoritatea muschilor care sunt foarte relaxati, activitatea creierului este crescuta, inima bate rapid, respiratia este accelerata, neregulata, presiunea arteriala crescuta. Este faza somnului in care visam cel mai mult. Durata acestui stadiu este mai lungă spre dimineata, cand si intensitatea viselor este mai puternica.

Daca bebelusii petrec aproape 50% din somn

in faza REM, la adulti proportia acestui stadiu este de aproximativ 20% si scade cu imbatranirea.

Nimeni nu poate sa spuna cu certitudine de ce dormim, acum depinde de fiecare cat de puternic spiritual este si cum vede fiecare somnul. In continuare va prezint 3 teorii de baza:

1. Somnul are o functie reconfortanta.
2. Somnul are o functie adaptativa.
3. Calatoriile astrale.

1. Somnul ca un proces reconfortant

Aceasta teorie a somnului sugereaza ca somnul ajuta organismul sa se refaca dupa tot efortul depus de un animal in timp ce se afla in starea de veghe. Experimentele au aratat: cu cat un animal intreprinde mai mult efort fizic, cu atat va petrece mai mult in faza NREM a somnului. De asemenea, daca oamenii sunt privati de faza NREM, trezindu-i de fiecare data cand patrund in faza a 4-a a somnului, acestia se vor plange ca sunt obositi din punct de vedere fizic. Daca oamenii sunt privati de somnul REM trezindu-i de fiecare data cand pe EEG inregistram caracteristicile fazei REM, acestia pot deveni anxiosi si iritati. Daca animalele sunt private de faza REM mai multe zile, iar apoi li se permite sa doarma o anumita perioada de timp fara a fi deranjati, animalele vor fi supuse unui efect “REM rebound” – atunci cand perioade de somn REM vor avea loc mult mai des si pentru o perioada de timp mai mare decat in mod normal.

Somnul, in special faza REM, a fost considerata ca fiind importanta pentru memorie si invatare. Este posibil ca somnul sa ajute la formarea amintirilor.

2. Somnul ca un proces adaptativ

Poate ca somnul s-a dezvoltat datorita necesitatii animalelor de a se proteja pe ele insele. De exemplu, anumite animale isi cauta hrana si apa in timpul zilei intrucat este mai usor de vazut atunci cand este lumina. Cand este intuneric, este mai bine pentru aceste animale sa-si pastreze energia, sa evite procurarea hranei si sa evite caderea de pe o stanca pe care nu o pot vedea. Este interesant de notat care animale dorm cel mai mult si care dorm cel mai putin. In principiu, animalele care servesc drept hrana pentru alte animale dorm cel mai putin.

3. Calatoriile astrale

Probabil ca toti ati auzit pana acum de calatoria astrala. Pentru uni dintre voi, ideea calatoriei astrale pare a fi una nebuneasca. Dar, calatoriile astrale au fost practicate de-a lungul istoriei, si exista mii de documente si experimente stiintifice care demonstreaza faptul ca aceasta calatorie astrala este una reala. Oamenilor le e frica de calatoria astrala, intrucat poate aparea “paralizia somnului” (o consecinta a calatoriei astrale).