Rares Bogdan.Nu putem taia pensiile speciale,nu permite Constitutia!

Publicat în 19/06/2019 de Lupul Dacic

ATUNCI DE CE AI MINTIT PORCESTE O ROMANIE INTREAGA SI PE ALEGATORI IN CAMPANIE? DOAR SA CASTIGI ALEGERILE, IMPOTRIVA CELOR SINCERI?!

Acest articol a fost publicat în POLITICA ( USR, PLUS,PDL,PNL). Salvează legătura permanentă.

4 răspunsuri la Rares Bogdan.Nu putem taia pensiile speciale,nu permite Constitutia!

  1. aruncagyahoocom's avatar aruncagyahoocom spune:
    19/06/2019 la 15:25

    DESIGUR TOT PROVERBUL ROMANESC INTRA IN ACTUALITATE, ADICA CORB LA CORB NU-SI SCOATE OCHII,

    Răspunde
  2. vasilejianu's avatar vasilejianu spune:
    19/06/2019 la 18:51

    …..Rares Bogdan un excroc destul de priceput al carui scop a fost sa ajunga in parlamentul european pe un salariu f bun. ….bravos natiune….la fel tov. Basescu…..dar si multi altii….

    Răspunde
  3. Lucas's avatar Lucas spune:
    19/06/2019 la 21:57

    DECIZIA NR. 20/2000 A CCR
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CONSTATĂ:
    Pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente.
    Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII.
    Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
    Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
    Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că REGLEMENTAREA ÎN VIGOARE A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MILITARI, CA ȘI CEA A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MAGISTRAȚI, CU DIFERENȚELE PE CARE ACEASTĂ PENSIE LE PREZINTĂ FAȚĂ DE PENSIA COMUNĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE, NU CONSTITUIE O ÎNCĂLCARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII CETĂȚENILOR ÎN FAȚA LEGII, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, IMPUNE CELOR DOUĂ CATEGORII PROFESIONALE OBLIGAȚII ȘI INTERDICȚII SEVERE, PRECUM ȘI RISCURI SPORITE, CEEA CE JUSTIFICĂ ÎN MOD OBIECTIV ȘI REZONABIL O DIFERENȚIERE A REGIMULUI JURIDIC DE PENSIONARE FAȚĂ DE REGIMUL STABILIT PENTRU ALȚI ASIGURAȚI CARE NU SUNT SUPUȘI ACELORAȘI EXIGENȚE, RESTRICȚII ȘI RISCURI.
    În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că „O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.
    De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că PRINCIPIUL EGALITĂȚII NU ESTE SINONIM CU UNIFORMITATEA ȘI CĂ PENTRU SITUAȚII DIFERITE POATE EXISTA UN TRATAMENT JURIDIC DIFERIT, RECUNOSCÂNDU-SE DREPTUL LA DIFERENȚĂ. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
    De asemenea, Curtea Supremă de Justiție, argumentând necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistrați, invocă și faptul că „ÎN STATELE EUROPENE CU UN ANUMIT GRAD DE DEZVOLTARE, INCLUSIV ROMÂNIA, DREPTUL LA PENSIE DE SERVICIU ÎL AU TOATE FORȚELE DE APĂRARE A ORDINII PUBLICE – ARMATA, POLIȚIA ȘI SERVICIILE SPECIALE”, care, prin activitatea lor, „își asumă un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniștea în societate”.

    Răspunde
  4. Lucas's avatar Lucas spune:
    19/06/2019 la 21:58

    Trebuie uniformizata la 63 de ani varsta pana la care cetatenii romani pot fi obligati sa indeplineasca intr-o forma sau alta serviciul militar, precum si eliminarea diferentierilor intre barbati si femei privind obligatiile ce le revin la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu. Mai exact, dintre pensionarii contributori ai Romaniei cu varste pana la 63 de ani, la campanie/mobilizare/razboi pot fi saltati si folositi pe post de carne de tun doar cei care au lucrat in armata. Dar ceilalti pensionari ce fac ? Cadrele militare, barbati si femei, au obligatia de a executa serviciul militar in rezerva pana la varsta de 63 de ani, ceea ce inseamna ca pana la varsta de 63 de ani cei mentionati sunt sacrificati in mod obligatoriu la declararea mobilizării şi a stării de război. Mai mult, în prezent pot fi mobilizati doar barbatii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Asadar, o pensionara provenind din cadrele militare este apta de lupta la 63 de ani, dar o tinerica de 35 de ani mare sustinatoare a unor drepturi egale pt. cetateni si mai in forta fata de un barbat/(o) femeie cu varsta de 63 de ani provnind din cadrele militare de ce nu trebuie sa indeplineasca serviciul militar obligatoriu la declararea mobilizării şi a stării de război?
    Referitor la egalitate versus privilegii, Curtea Constitutionala a retinut ca „principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite”. (Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996) Astfel, exista privilegii speciale pentru unii cetateni de a nu avea obligatii militare în caz de război /mobilizare, femei si barbati, pana la varsta de 63 de ani.

    Răspunde

Lasă un răspuns