ÎN RITMUL ACTUAL DE DEZINDUSTRIALIZARE, ÎN ANUL 2100 ROMÎNIA VA MAI AVEA DOAR 8 MILIOANE DE LOCUITORI !

MOLDOVA (JUDEŢELE BACĂU, NEAMŢ, SUCEAVA, IAŞI, GALAŢI) SE DEPOPULEZĂ CEL MAI REPEDE DIN TOATĂ ŢARA Scăderea natalităţii ca urmare a lipsei de încredere a populaţiei în econo­mie şi migraţia forţei de muncă ce nu-şi găseşte loc în ţară va depopula România. Situaţia apa­rent fără ie­şire în care se află România – de peste 20 de ani tra­tată în media occidentală drept a doua cea mai săracă ţară din UE- arun­că o tuşă groasă asupra per­spec­ti­ve­lor. Ro­mânia va avea 15 milioane de lo­cuitori în anul 2050, 12 milioane în 2070 şi 8 mi­lioane în 2100 – într-un scenariu OPTIMIST, cal­cul din care este exclus fenomenul migraţiei, cel vinovat de scăderea cu 2,2 mi­lioa­ne de lo­cui­tori în ultimele două decenii. Lipsa unor programe de reindustrializare, de creare de noi locuri de muncă, menite să spo­reas­că încrederea populaţiei, se reflectă şi în ta­bloul economic: România are o economie care se zbate să crească cu 2 – 3% pe an, cu angajaţi al căror salariu mediu este de 350 de euro net (în condiţiile în care media la nivelul statelor UE este undeva în jurul a 1.000 de euro net) şi speranţa de redresare prin investiţii străine (care s-au prăbuşit anul trecut) şi exporturi. „Problema cea mai mare a populaţiei Ro­mâ­niei o reprezintă neîncrederea în viitor şi frica faţă de viitor, faţă de diverse forme de criză. Sunt optimist că va exista un proces de con­ver­genţă cu Europa, care va conduce ca, în cazul muncitorilor calificaţi, salariile să se alinieze treptat la cele europene. Problema mare va fi cu cei necalificaţi, iar una dintre strategii ar putea fi organizarea unui învăţământ vocaţional bine pus la punct“, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Ro­mâ­nia. El admite totuşi că este puţin pro­ba­bil ca un vânzător de la Carrefour Ro­mâ­nia, care are 200 de euro pe lună, să ajungă la nivelul salarial al unui angajat al Carrefour Franţa, care primeşte 1.400 de euro pe lună. Dacă până acum re­zul­tatele recensământului au fost întoarse pe toate feţele, exclusiv prin prisma migraţiei forţei de muncă generată de prăbuşirea industriei, iată că efectele acestei prăbuşiri economice sunt accentuate de situaţia internă a celor rămaşi. România riscă să rămână o ţară fără cetăţeni, după cum indică proiecţiile demo­grafice făcute de profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Pe fondul crizei şi al nesiguranţei locului de muncă cu care se confruntă cuplurile tinere, se nasc din ce în ce mai puţini copii, dar speranţa de viaţă creşte, ceea ce va conduce la îmbătrânirea populaţiei. Nu că România ar fi singura dintre ţările lumii care se confruntă cu un astfel de fenomen, dar ţările occidentale au început de multă vreme să caute soluţii şi să pună la punct programe de stopare a declinului. … Rata de fertilitate a femeilor a scăzut în România de la 1,8 copii în 1990 la 1,3 copii în 2011. Dar în Marea Britanie o femeie naşte, în medie, câte 2 copii, iar Franţa, prin politicile pe care le-a adoptat încă din anii ’80, a ajuns să fie campionă la natalitate, o mamă având în medie 2,03 copii în 2011 (faţă de situaţia de 1,78 în 1990). Şi asta s-a întâmplat pentru că aceste ţări, în ciuda teoriei potrivit căreia prosperitatea reduce natalitatea, au reuşit să mo­tiveze familiile să facă copii, asigurând în parte şi viitorul ţării. Însă în România, care trăieşte de pe o zi pe alta, ai cărei oameni politici nu văd mai departe decât alegerile viitoare, nu se întâmplă nimic, nu a existat şi nu există niciun program şi nici nu există vreo intenţie ca un astfel de proiect naţional să fie generat. … Închiderea sau restrângerea acti­vităţii marilor coloşi industriali care funcţionau înainte de ’89, însoţită de pierderea a zeci sau sute de mii de locuri de muncă, a fost unul dintre factorii majori care au accentuat sau chiar generat fenomenul de depopulare a României. Însă partidele politice, fie aflate la putere fie în opoziţie, nu vorbesc despre aceste lucruri. „O consecinţă la fel de gravă a acestei evoluţii o reprezintă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei: în 2050 ponderea persoanelor de 65 de ani şi peste ar creşte de peste două ori faţă de nivelul de 16,1% înregistrat la ultimul recensământ. Dacă se adaugă copiii şi tinerii sub 20 de ani care trebuie să fie întreţinuţi de populaţia activă, rezultă un raport de dependenţă de 82% în 2050: două persoane active ar trebui să întreţină opt persoane inactive“, spune analistul economic Aurelian Dochia. … Lipsa unor politici ale guvernelor care să susţină reindustrializarea şi care să atragă după sine crearea de locuri de muncă pentru pătura de mijloc (41% din populaţia stabilă are studii medii, iar 44% are un nivel scăzut al educaţiei) a făcut ca această categorie de populaţie să emigreze cel mai mult şi a sărăcit zonele care erau deja mai puţin dezvoltate decât restul. Rezultatele recensământului din 2011 ilustrează o hartă a exodului populaţiei din regiunea MOLDOVA, unde închiderile de fabrici şi sectorul agricol slab dezvoltat au alungat familii întregi în Italia şi în Spania. Ne-am fi aşteptat la o revenire masivă a românilor în ţară ca urmare a crizelor economice din Spania şi din Italia, ceea ce nu s-a întâmplat“, a explicat pro­fesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. Lipsa de investiţii din nord-estul ţării (MOLDOVA DE PESTE PRUT) a „alungat“ aproape 230.000 de români Peste două milioane de români au ales să părăsească ţara pentru a lucra în străinătate, iar statisticile arată că cei mai mulţi dintre cei care au migrat în ultimii ani preponderent către ţări precum Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania provin din zona de Nord-Est a ţării. Judeţul Bacău este zona cu cel mai mare exod al populaţiei, peste 57.000 de locuitori alegând să îşi stabilească domiciliul în străinătate, adică mai mult de 9% din populaţia stabilă a judeţului, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. În total, din zona de Nord-Est a ţării (care include şi judeţele Neamţ, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Vaslui) au plecat în străinătate aproape 230.000 de persoane (aproximativ 7% din numărul total de circa 3,3 mil. de locuitori). PIB per capita în această zonă este la cel mai mic nivel din întreaga ţară, astfel că unui locuitor din nord-est îi revin aproape 3.900 de euro pe an, în timp ce un bucureştean câştigă de aproape patru ori mai mult, iar un locuitor din vestul ţării de aproape două ori mai mult. „Zona de nord-est a ţării (MOLDOVA) este catalogată ca fiind una dintre cele mai sărace ale Uniunii Europene şi este indiscutabil cea mai slab dezvoltată regiune din România. Fiind etichetată şi de Uniunea Europeană drept O ZONĂ «RĂMASĂ ÎN URMĂ», iar în condiţiile în care industria are o dezvoltare modestă, sectorul agricol nu prezintă potenţial şi serviciile sunt cu mult sub media naţională, este normal ca locuitorii să fie atraşi de ideea plecării în străi­nătate“, spune Dumitru Miron, decanul Facultăţii de relaţii economice inter­naţionale din cadrul Academiei de Studii Economice. … Printre judeţele din care au plecat cei mai mulţi români în străinătate se numără Neamţ (aproape 53.000 de persoane), Suceava (peste 49.000 de locuitori), Iaşi (aproape 35.000 de persoane), Galaţi (circa 32.500 de locuitori) sau Braşov (peste 26.000 de persoane).

http://www.odnoklassniki.ru/