Margarina ieftină, cu care mamele își hrănesc copiii de mici, este compusă aproape în exclusivitate din grăsimi hidrogenate.
Ce înseamnă această hidrogenare? Ea constă în fixarea unui atom de hidrogen pe o moleculă de ulei de orice fel. Operația are loc la peste 3000 C și la o presiune de aproape zece atmosfere, în prezența unui catalizator, de obicei nichelul.
Printre alte efecte nedorite, hidrogenarea se soldează cu descompunerea tuturor sterolilor. Cu alte cuvinte, oricât de bun ar fi uleiul de plecare, prin distrugerea sterolilor, la care ajungem obligatoriu prin hidrogenare, margarina nu poate fi un aliment sănătos. Hidrogenarea provoacă însă apariția unor produși ciclici de polimerizare, procedeu care, aplicat anumitor hidrocarburi și grăsimi minerale, de exemplu, conduce la o serie de mase plastice. Din punct de vedere alimentar, hidrogenarea reprezintă o complexă și completă cadaverizare a grăsimilor și uleiurilor de plecare, oricât ar fi acestea de nobile și de vegetale. Dacă untul este un aliment sănătos, viu, margarina însă este un cadavru pasteurizat, fără urmă de viață în el, care nu trebuie consumat nici măcar sub tortură.
După hidrogenarea uleiurilor și grăsimilor se adaugă apă, ajungându-se, printr-un procedeu identic cu bătaia untului, la o emulsie care prin răcire devine margarina. Se mai adaugă o cantitate oarecare de zahăr, de acid glicerofosforic și de diacetil, scopul acestora fiind imitarea pe cât posibil, a gustului de unt. Pentru recolorare, de la caz la caz, se folosește fie clor, fie un bicromat, fie rocou, fie provitamina B caroten, singurul colorant care ar putea fi admis fără risc.
Oricât ar fi de vegetale uleiurile și grăsimile din margarină, partea lor cea mai prețioasă din punctul de vedere al sănătății se pierde prin hidrogenare. Este vorba de acizi grași esențiali, de vitamine liposolubile și de fosfatide. Acizii grași esențiali sunt tot atât de necesari vieții ca și aminoacizii.
Presupunând că margarina ar fi produsă din uleiuri vegetale de cea mai bună calitate, ea încă ar rămâne un simplu produs gras, fără vreo valoare biologică, contaminat de anumite substanțe chimice și anumiți conservanți. Însă nu avem nici o garanție cu privire la calitatea uleiurilor și grăsimilor care stau la baza margarinei. Dimpotrivă, se poate face margarină din orice cadavru animal de uscat sau oceanic, din balenă, caracatiță, crocodil și din tot ce mișcă pe pământ. Să fie fabricanții de margarină mai corecți decât cei ce fabricau faimosul Rectificato B? Nu ne putem permite nici o iluzie. Fabricanții de Rectificato B rectificau încă de pe atunci și margarina, produs a cărui folosință s-a generalizat pe fondul rectificărilor violente de după cele două Războaie mondiale. Câte decenii sau secole trebuie să mai treacă pentru ca, în sfârșit, să renunțăm la produsul impropriu și indigest care este margarina.
Orice margarină este aromatizată cu ajutorul unui diacetil sintetic, substanță care, în stare naturală, este prezentă în produsele lactate. În stare sintetică, diacetilul servește pentru a da margarinei gust de unt. Într-o serie de țări, utilizarea diacetilului a fost în mai multe rânduri interzisă oficial și apoi autorizată oficios, discret… De exemplu, folosirea diacetilului s-a interzis în Franța încă din anul 1935. El este însă folosit în continuare, prin metoda închiderii ochilor, lucru care se află cu ocazia vreunui scandal. Când izbucnește scandalul, ministrul de resort demisionează, iar urmașul lui continuă să închidă ochii…
Conform unor experiențe americane (Laboratoarele Arongen), diacetilul de fermentație se degradează în întregime în organism. Diacetilul de sinteză însă, cu care se aromatizează margarina, se acumulează în organism. Potrivit laboratoarelor Arongen, diacetilul adăugat uleiului emulsionat și hidrogenat (margarina) se depozitează printre diversele grăsimi neoxidate din organism, în cadrul unor țesuturi dificil irigabile din punct de vedere sanguin. Faptul stă la baza diagnosticării țesuturilor asfixiate, care sunt exact țesuturile invadate de grăsimi saturate, vinovate de toate stările și procesele pre- și colesterolice. În Franța și în alte țări ale Comunității Europene s-au găsit miniștri ai sănătății publice care să declare că diacetilul natural, din lapte și din unt, de exemplu, se comportă exact ca și diacetilul de sinteză. Fals: diacetilul biologic este ars în întregime de organism, iar diacetilul chimic de sinteză nu este ars de loc. Mai grav: se pare că fără această acumulare de diacetil sintetic riscurile de colesterol sunt nesemnificative. Cel ce ingurgitează anumite doze de diacetil sintetic, prin consumul de margarină, trebuie să știe că se expune riscului colesterolic. De ce? Margarina este un complex de uleiuri de proveniență incertă (minerale, vegetale, animale), ce conține mulți acizi grași saturați. Se știe însă sigur și de multă vreme că protecția cardio-vasculară oferită de uleiurile vegetale, ca și valoarea anticolesterolică a acestora depinde de conținutul de acizi grași nesaturați și de natura (vegetală, naturală) acestora
Părerea specialiştilor în alimentaţie sau în bolile de nutriţie, dintre care îi cităm pe cei români E. Rădulescu, G. Niac şi Gh. Mencinicopschi, este cât se poate de proastă, când vine vorba despre margarină. Aceştia atrag atenţia asupra faptului că margarina consumată:
– îngraşă,
– favorizează şi menţine celulita,
– dăunează sarcinii şi fătului,
– îşi transmite nocivitatea prin laptele matern,
– dezvoltă rezistenţă la insulină
– este o cauză majoră a diabetului zaharat de tip II,
– creşte riscul apariţiei cancerului mamar, uterin şi de prostată,
– ridică colesterolemia şi trigliceridemia,
– favorizează şi grăbeşte instalarea aterosclerozei.
– dezvoltă dermatite, în special la copii, prin carenţă de acid linoleic (vitamina F)
Așadar, judecând după toate datele de care dispunem astăzi, margarina nu își merită numele de aliment, meritând să fie ștearsă din lista noastră de cumpărături zilnice
Bibliografie:
Dr. Teodor Usca – Elemente de bucătărie și nutriție revizionistă, Ed. Adevăr și dreptate, 2007
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarMargarina.html#parerea)
http://forum.drumulinvingatorilor.ro/
