Calvarul prăjituri cu cireşe 
( si-a celor care-o mănâncă)
1) Istoria aluatului
Pentru a obţine faina, boabele de grau au fost îmbălsămate într-un funcigid înainte de a fi însămânţate.
Pe perioada dezvoltării spicului, se aplica intre 2 si 6 tratamente cu pesticide in funcţie de starea terenului si de sezonul culturii.
Urmează un tratament cu hormoni care scurtează spicul pentru a nu se rupe sub greutatea artificiala a boabelor.
Bineînţeles avem ingrasamintelele de rigoare : 240 kg de azot, 100 kg de fosfor si 100 kg de potasiu la hectare !
Graul recoltat este depus in siloz după recolta, unde boabele sunt afumate cu Tetraclorura de carbon si bisulfit de carbon, apoi stropite cu chlorpyriphos-méthyl.
Pentru măcinare, faina este tratata cu clorura de nitrosyl, acide ascorbic, faina de păstăi, gluten si enzime amilaze.
Apa folosita conţine următoarele elemente: http://www.referatele.com/referate/chimie/online7/Poluarea-apei—cauze–clasificare-poluanti–consecinte–protectie-referatele-com.php
Următoarea etapa este dospirea aluatului. Drojdia chimica este tratata cu silicat de calciu si amidonul este înălbit cu permanganat de potasiu. Cum nu exista aluat fara materii grase hidrogenate, acestea trebuie si ele tratate cu un antioxidant de genul hidroxytoluen butylé (BHT) si un emulsifiant de tip lecitina.
2) Istoria cremei. Crema pe care vor fi ornate cireşele se fabrica din oua, lapte si ulei.
A) Ouăle provin dintr-un crescătorie industriala unde găinile sunt crescute cu granule conţinând :
– antioxidanţi (E300 si E311),
– arome,
– emulsifianti: alginat de calciu,
– conservatori: acid formic
– coloranţi: capsantina
– agenţi lianţi: lignosulfat
– antibiotice, in special anticoccidiene
– un stimulator de gust: glutamat de sodiu, pentru a face comestibila cocktailul.
– înainte de uscare , sunt tratare cu emulsifianti, agenţi activi de suprafaţă precum acidul colic si o enzima pentru eliminarea zaharului alb.
Laptele provine dintr-o crescătorie industriala unde vacile au nutreţul abundent garnisit in produse chimice:
– antibiotice : flavofosfolipol (F712) sau monensinsodiumul (F714)
– antioxidanţi : ascorbat de sodiu (F301), alfatocoferolul de sinteză (F307), buthilhidroxitoluenul (F321) ou ethoxiquina (E324),
– emulsifianti : algitatul de propyleneglycol (F405) ou polietilen-glicol (F496),
– conservanţi: acide acetic, acide tartric (E334), acide propionic (F280) si derivaţii sai (F281 si E284).
– compuşi azotaţi chimici: uree (F801) ou diuredoisobutanul (F803),
– agenţi lianţi : stearat de sodiu,
– coloranţi: F131 ou F142
– stimulatori de gust – omniprezentul glutamat de sodiu.
C) Uleiul :
– a fost extras cu solvenţi precum acetona
– rafinat cu acid sulfuric
– spălat cu aburi
– neutralizat cu soda caustica
– decolorat cu bioxid de clor sau cu bicromat de potasiu (alergen care provoacă dermatite de contact)
– dezodorizate la 160°C cu clorura de zinc.
– recolorate cu curcumina
Prăjiturica cu cireşe, odată fabricata, i se adaugă arome si stabilizanţi precum acid alginic (E400)
3) Itinerarul cireşelor .
Cireşele au primit, in funcţie de sezon, intre 10 si 40 de tratamente:
– decolorate cu anhidrid sulfuros
– recolorate uniform cu acid carminic sau eritrozina (127)
– sunt îmbăiate într-o saramura care conţine sulfat de aluminiu.
– un conservant – sorbatul de potasiu (202)
Înainte de a fi comercializate sunt îmbălsămate cu un zahar de sfecla. Aceasta sfecla si-a primit la randul ei porţia de pesticide si îngrăşăminte. Enumăr mai jos doar substanţele folosite la extragerea zaharului:
Zaharul respectiv este extras prin
– amestecat cu lapte de var la 105° C si anhidrid sulfuros.
– decolorat cu sulfoxilat de sodiu
– rafinata cu norita si alcool izopropanol
– colorat cu E131 – Albastru patent V
Toată atenţia producătorului si comerciantului este durata de conservare pe piaţă a produsului respectiv. Tratamentele aplicate in agest sens duc insa la deteriorarea drastica a gustului . Apare obligatoriu nevoia de a adăuga un parfum artificial alimentar. Ori recreerea sintetica a gustului si mirosului cu ajutorul unor elemente artificiale din chimia petrolului , se obţine cu preturi infime.Aceasta tehnica se aplica pentru toate fructele de sezon : căpşuni, ananas, zmeura, miere, etc…
Un Parfum artificial de cireşe este obţinut cu ajutorul acestor molecule sintetice ( racematuri cu stereochimia inversata) precum zaharul nostru rafinat.
Lista este la fel de morbida, si nici n-o mai traduc ca mi se face rau :
– acetat etilic
– Acetil Metil Carbinol
– butyrate isomil
– caproate d’ethyle
– caprylate d’isoamyle
– caprate d’ethyle
– butyrate de terpenyle
– geraniol
– butyrate de geranyl – acetylacetate d’ethyle
– heptanoate d’ethyle
– aldéhyde benzoique
– aldéhyde p-toluique
– vanilline
– esenta artificiala de amande amare SAP
– esenta artificiala de scortisoara Bourbon
– esenta artificiala de scortisoara Ceylan
– essence de lie de vin ..
Pofta buna !
