La peste 2.200 de metri altitudine, între Refugiul Salvamont şi Crucea Caraiman, Arhiepiscopia Bucureştilor vrea să contruiască un lăcaş de cult. Dacă planurile se vor concretiza, va fi biserica din România situată la cea mai mare altitudine. Reprezentaţii BOR susţin că această initiativă vine ca răspuns la solicitările pe care le-au primit de la turişti şi pelerini. Până acum, Arhiepiscopia a obţinut terenul unde vrea să construiască biserica şi un aviz de bioversitate de la administraţia Parcului Natural Bucegi. Pentru ca lucrările de construcţie să poată începe este însă nevoie de un aviz de construcţie, de aprobarea PUZ-ului şi de proiectul şi documentaţia tehnică a construcţiei. Iniţiativa este contestată de iubitorii muntelului care au semnat o petiţie pe care au înaintat-o Comisiei pentru Mediu a Parlamentului European.
Biserica din România situată la cea mai mare altitudine ar putea fi construită pe platoul Bucegi, la 2.269 de metri, între Refugiul Salvamont şi Crucea Caraiman. În prezent, Mânăstirea Muntele Ceahlău şi Mânăstirea Piatra Tăieturii (Munţii Bistriţei), situate la 1.700 de metri, deţin acest record. Construcţia va fi finanţată de Arhiepiscopia Bucureştilor, care a iniţiat acest proiect la „dorinţa pelerinilor şi a turiştilor”.
„Acel lăcaş de cult nu încurcă cu nimic caracterul natural al parcului, dimpotrivă, îl înfrumuseţează şi îi dă o semnificaţie spirituală aparte. Nu este singura bisericuţă de mici dimensiuni, ca un altar de rugăciune, construită la astfel de înălţimi”, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române.
Arhiepiscopia Bucureştilor a obţinut deja terenul pe care ar urma să fie construită biserica, printr-o donaţie a primăriei din Buşteni, şi avizul de biodiversitate de la Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, prin care se atestă faptul că viitoarea construcţie nu va afecta zona protejată. Pentru a putea demara însă construcţia, Arhiepiscopia mai trebuie să obţină un aviz de construcţie de la administraţia Parcului Natural Bucegi şi aprobarea Planului Urbanistic Zonal de către Consiliul Judeţean Prahova. Abia după aceea, va putea fi elaborat proiectul şi documentaţia tehnică necesare începerii construcţiei bisericii.
Primăria Buşteni a donat locul unde ar trebui să fie construită biserica
Primăria din Buşteni a donat 3.000 de metri pătraţi pe platonul Buşteni Arhiepiscopei Bucureştilor pentru viitoarea biserică, primarul oraşului motivând că e nevoie de biserică unde pelerinii „să se roage pentru eroii neamului”.
„Cei din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor au făcut un studiu că pe acolo trece foarte multă lume şi nu există o biserică a pelerinului unde să se roage pentru eroii neamului. Multă lume nu poate ajunge până la Cruce, poate vine până la bisericuţă să aprindă o lumânare la eroii neamului, acolo. Să aibă şi ei unde să se roage acolo, un loc”, a declarat pentru gândul primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin.
Directorul Parcului Bucegi: Arhiepiscopia a înaintat PUZ-ul înainte de a obţine avizul de construcţie
Consiliul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi a eliberat un aviz de biodiversitate, necesar pentru obţinerea ulterioară a unui aviz de construcţie. Arhiepiscopia s-a grăbit însă să înainteze şi PUZ-ul la Consiliul Judeţean Prahova. Reprezentantul BOR susţine că au şi aviz de construcţie, dar este contrazis de directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu. Acesta a explicat pentru gândul că pentru eliberarea unui aviz de construcţie în acea zonă este nevoie de modificarea legii, care nu se poate face mai devreme de 2016.
“Cei de la Consiliul Ştiinţific au făcut un studiu de biodiversitate şi au ajuns la concluzia că pătura ierbacee care, teoretic, ar putea fi afectată de construcţia bisericii, nu este de valoare europeană şi se poate face construcţia. Ca să poată face această construcţie, trebuie ca acea suprafaţă să fie trecută din zona de management durabil, unde se pot face doar activităţi de păşunat, fiind zonă alpină, în zona de dezvoltare durabilă, unde se pot face construcţii. Acest lucru nu se poate realiza decât după modificarea planului de management, în 2016”, a declarat Iuncu.
Parcul Natural Bucegi este împărţit în două zone – una de management durabil şi una de dezvoltare durabilă, fiind considerat arie protejată. În zona de management, conform legii 49/2011, sunt permise numai activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea unei construcţii. În zona de dezvoltare durabilă, se pot realiza contrucţii după obţinerea unui aviz de mediu şi a unui aviz de construcţie din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sau de la Administraţia Parcului Natural Bucegi.
„Acolo nu pot să contruiască pentru că este păşune şi e schimbarea categoriei de folosinţă. Este o lege şi dacă aş vrea eu sau cineva să o încalce, este infracţiune”, a completat Iuncu.
Cu toate acestea, BOR a anunţat că au obţinut deja avizul de construcţie. Informaţia a fost confirmată şi de purtătorul de cuvânt al BOR. „Administratorul a dat un aviz în deplină cunoştinţă de cauză cu o analiză minuţioasă, după care s-au urmat ceilalţi paşi”, a mai spus părintele Constantin Stoica.
Arhiepiscopia Bucureştilor a înaintat Planul Urbanistic Zonal către Consiliul Judeţean Prahova. Acesta va fi evaluat în cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism şi Avizare, după obţinerea tuturor avizelor – de construcţie şi de mediu.
„PUZ-ul lor este degeaba făcut pentru că zona aia trebuie să fie de dezvoltare durabilă şi pe urmă, prin PUZ, terenul ăla, din păşune, să se transforme în teren PUZ construcţii. Li se pot aproba 7.000 de PUZ-uri. Este vorba despre legea 49”, a explicat Horia Iuncu.
Cosma: Patriarhia se gândeşte să se apropie mai mult de centrul spiritual al dacilor
Preşedinte CJ Prahova, Mircea Cosma, crede că prin această iniţiativă Patriarhia “se gândeşte să se apropie mai mult de centrul spiritual al dacilor”, dar mărturiseşte că nu ştie “ce legătură are asta cu construirea unei biserici”. Cosma nu pare să se opună însă acestui proiect.
„Astăzi, când ne ducem să facem turism, ne ducem în două locuri – la biserici vechi şi la cetăţi vechi. Restul nu contează prea mult. Deci, peste vreo 500 de ani, românii se vor duce la ea, ca la un monument istoric. Ştiţi, acolo e un centru de spiritualitate”, a declarat pentru gândul Cosma.
Construcţia bisericii, contestată: „Am crescut în acei munţi. Mă doare!”
Intrigat de faptul că Arhiepiscopia vrea să construiască o biserică într-o zonă protejată, Cristin Adrian Petre a formulat o petiţie împotriva acestui proiect, semnată până la data publicării acestui articol de 21.000 de persoane care îşi doresc ca păşunea de lângă Crucea Caraiman să rămână liberă. De asemenea, acesta a creat şi o pagină de Facebook unde peste 15.000 de oameni s-au declarat împotriva construirii bisericii de pe Platoul Bucegi.
„Acţiunea nu este împotriva bisericii! Acţiunea este îndreptată împotriva oricărei construcţii, în afara celor prevăzute de lege, din Parcul Natural. Chiar îmi pare rău că a fost Biserica cea care a iniţiat acest proiect. Scopul acestei acţiuni este respectarea legii. De 30 de ani bat acei munţi. Eu am crescut în acei munţi. Mă doare”, a declarat Cristin Adrian Petre pentru gândul.
Petiţia iniţiată de Petre a fost înaintată Comisiei pentru Mediu a Parlamentului European, în condiţiile în care Platoul Bucegi face parte din reţeaua ecologică de arii protejate Natura 2000 şi se află în categoria V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Reprezentantul BOR dă însă asigurări că mediul natural şi frumuseţea zonei unde va fi contruită biserica nu vor fi afectate.
„Noi ţinem cont de părerea celor 20.000 de oameni, dar îi asigurăm că nimic frumuseţea naturală a acelui parc nu va fi ştirbit prin această mică bisericuţă. Această biserică se va construi cu respectarea tuturor reglementărilor în domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia mediului. De aceea se fac aceste demersuri care sunt foarte laborioase şi se fac în timp”, a declarat părintele Constantin Stoica, referitor la petiţia făcută de iubitorii muntelui.
(Mădălina Manea)
Este tot ce mai lipsea …