Matei, un cititor Gândul, locuieşte într-un apartament cu două camere dintr-unbloc vechi din Bucureşti. În blocul lui, s-au montat repartitoare pe calorifere încă din 2005, cu un an înainte de data la care acestea urmau să devină obligatorii în ţară. Termenul-limită a fost însă amânat, iar locatarii au rămas cu dispozitivele montate. După nouă ani, Matei a încercat să renunţe la repartitoare, pentru că era nemulţumit de costurile de încălzire pe care trebuia să le plătească în fiecare iarnă. A întâmpinat însă o problemă, iar acum nu ştie ce să mai facă. În acelaşi timp, primarul Capitalei anunţă că bucureştenii ar urma să scape cu totul de costurile de încălzire şi se angajează că va face acest lucru posibil, dacă va primi votul pentru un nou mandat. „E fezabil, pe calcule”, garantează el.
Matei locuieşte într-un apartament cu două camere din cartierul bucureştean Berceni. Bărbatul susţine că plăteşte căldura mai mult decât prietenii săi care nu au repartitoare, este extrem de nemulţumit de situaţie şi încercă să găsească o soluţie pentru a scăpa de ele.
„Întreţinerea pe decembrie a venit 615 lei, din care căldura – 330 de lei. Repartitoarele astea sunt o prostie. Nu se poate ca la două camere să plătesc atât. Nici măcar nu am toate caloriferele pornite. Am prieteni care stau în blocuri fără repartitoare. Plătesc mai puţin. Unii stau în Dristor, iar căldura le vine 140 – 160 de lei”, a explicat pentru gândul bucureşteanul.
„Am vrut să le scoatem, dar am înţeles că nu se poate din cauza nu ştiu cărei legi. Nu ştim ce să facem”, ne-a mai spus el.
Contractul pentru repartitoarele de încălzire a fost semnat de asociaţia din blocul lui Matei, pe o perioadă de 10 ani, cu o firmă de specialitate. Practic, la contract s-ar putea renunţa din iarna aceasta, dar ar fi o soluţie de scurtă durată pentru că legea spune că până la finele lui 2016 toţii românii trebuie să aibe repartitoare de costuri pentru încălzire în locuinţe.
„În momentul de faţă, repartitoarele de costuri pentru încălzire, care se montează pe toate radiatoarele existente într-un apartament, sau contoarele individuale pentru energie termică de apartament, în funcţie de modul de proiectare şi realizare a instalaţiei interioare de distribuţie a fiecărui condominiu, sunt obligatorii”, a declarat pentru gândul Petco Uzunov, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Prestatorilor de Servicii de Contorizare şi Calcul al Unităţilor (ANPSC).
De fapt, finalizarea contorizării pentru încălzire şi apă caldă trebuia să se realizeze până la sfârşitul lui iunie 2006 (HG 933/2004). Termenul a fost amânat până la sfârşitul lui septembrie 2009 (HG 609/2007). Legea 325/2005 stabilea, ulterior, că termenul de finalizare a contorizării urma să fie stabilită prin Hotărâre de Guvern. În 2012, reglementările UE au stabilit că sistemele de contorizare individuale trebuie instalate obligatoriu până la sfârşitul anului 2016 în toate statele membre, pentru consumatorii alimentaţi prin branşamente termice comune.
Uzunov este însă de părere că acest termen nu va putea fi nici el respectat, aşa cum s-a întâmplat şi până acum. „Dat fiind faptul că la această dată procentul de contorizare individuală pentru încălzire este de aproximativ 50%, se apreciază că este imposibil de atins procentul de 100% pentru restul apartamentelor într-o perioadă de un an şi jumătate”, ne-a explicat vicepreşedintele ANPSC, adăugând că ar fi vorba despre circa 600.000 de apartamente, deci de 1,8 milioane de români care au în locuinţe repartitoare de căldură.
Apometrele pentru apă caldă din apartamente sunt şi ele obligatorii.
Primarul Capitalei: Bucureştenii nu vor mai plăti căldura
Dacă pe de-o parte legislaţia îi obligă pe români să îşi monteze repartitoare de costuri, inclusiv de căldură, pe de altă parte primarul Capitalei, Sorin Oprescu, anunţă că bucureştenii nici nu vor mai plăti căldura în viitorul apropiat. Planul pare chiar mai „exotic” decât autostrada suspendată.
„Energia termică reprezintă 20% din producţia generală a CET-urilor. Energia termică este energie reziduală, ce trebuie să nu coste nimic.(…) ANRE este o entitate care nu a ţinut cont niciodată care este povara pe cetăţean”, a declarat recent Oprescu într-un interviu acordat Hotnews.
Întrebat ce va face în acest sens, primarul Capitalei a răspuns: „O acopăr eu pentru lunile de iarnă. După aceea mă duc pe preţurile de producţie de gigacalorie şi, după aceea, la al şaselea mandat, dacă o să mă mai vrea bucureştenii, o să fac exact ceea ce am spus – 1% din profitul vânzării curentului electric, tamponat subvenţie şi mărită subvenţia pentru gigacalorie, va face ca cetăţeanul să nu mai plătească deloc căldura”, a explicat edilul, dând asigurări că planul său „e fezabil, pe calcule”.
Sorin Oprescu susţine, totodată, că pentru a-şi pune în practică ideea „CET-urile trebuie reformulate”, reţeaua făcută pe timpul lui Ceauşescu devenind „aberantă ca circuit al apei calde pentru că se ducea la marile întreprinderi”. Punerea în practică a acestui plan ar urma să necesite 176 de milioane de euro din fonduri europene.
În ce condiţii se pot monta repartitoarele
Atunci când cel puţin 80% dintre locatarii unui bloc hotărăsc că vor să îşi monteze repartitoare de costuri pentru încălzire, asociaţia de proprietari trebuie să întocmească un inventar al conductelor, al coloanelor de distribuţie şi al corpurilor de încălzire care se află în proprietatea comună pe care îl trimit apoi firmei care se ocupă cu montarea repartitoarelor.
Un astfel de inventar poate fi realizat destul de repede, în cel mult trei zile, şi este necesar pentru că pe baza lui este determinată suprafaţa echivalentă termic (SET – mărime convenţională care caracterizează puterea termică a unui corp de încălzire/ determinată de către specialişti).
FOTO: Normă tehnică, Ordinul Preşedintelui ANRSC nr. 343/2010
„Practic, asociaţia de proprietari nu trebuie să ia decizii, să hotărască sau să înveţe formule, ci doar să facă inventarul fizic al instalaţiilor de încălzire din spaţiile comune şi să asigure montarea unui singur repartitor în aceste spaţii”, se explică într-un document ANRSC ce oferă detalii suplimentare legate de Ordinul nr. 343/2010.
„Contorizarea de orice fel face individul să consume raţional. În general, clienţii care au ales repartitoarele de costuri, nu au ales aceasta modalitate de contorizare din cauza faptului ca i-a obligat legislatia, ci pentru ca au crezut in beneficiile sistemului si in continuare resimt aceste beneficii”, susţine vicepreşedintele ANPSC.
„O bună parte din portofoliul de clienţi, au ales contorizarea cu repartitoare de costuri în perioada 2000 – 2006, până să existe o legislaţie în acest sens. Marea majoritate dintre ei sunt şi astăzi mulţumiţi de sistemul de repartizare. Poate fi un dezavantaj că poţi măsura ceea ce consumi? În niciun caz”, ne-a mai spus el.
Ce trebuie să ştii despre instalarea şi despre citirea repartitoarelor
Primul pas pe care trebuie să îl urmeze persoanele care vor să îşi monteze în imobile repartitoare de costuri de încălzire este acela de a căuta o firmă specializată în acest domeniu şi să se asigure că aceasta este autorizată de ANRSC.
La finalul lunii septembrie, în Capitală existau 20 de firme care deţineau o astfel de autorizaţie.
Pentru a obţine o astfel de autorizaţie, patronii acestor firme trebuie să aibă, printre altele, o bază de date care cuprinde o serie de coeficienţi ai repartitoarelor, pentru toate tipurile de calorifere, pe care o pot obţine contracost direct de la producătorii acestor dispozitive.
„Nimeni nu poate cumpăra repartitoare decât însoţite de baza de date. Altfel nu ai ce face cu ele”, a declarat pentru gândul Iulian Băndoiu, director al Direcţiei Reglementări, Licenţe, Preţuri şi Tarife din cadrul ANRSC.
Odată aleasă firma, pe toate caloriferele sunt montate repartitoare, într-un loc în care temperatura suprafeţei respective este considerată a fi echivalentă cu temperatura medie a caloriferului, după cum se explică pe site-ul RADET Bucureşti, principalul furnizor de apă caldă şi încălzire în sistem centralizat din Capitală.
FOTO: RADET
Pentru instalarea acestor dispozitive nu este necesară nicio lucrare care să modifice instalaţiile existente, „cu excepţia faptului că robinetul dublu reglaj al corpului de încălzire se înlocuieşte cu un robinet termostatic”.
După montare, citirea repartitoarelor şi stabilirea cotei de încălzire este realizată, de cele mai multe ori, de către reprezentanţii firmei care le-a instalat, cu acordul scris al locatarilor unui bloc, dar şi cu acordul scris al asociaţiei de proprietari.
Legea Caloriferului sau cum a vrut statul să interzică închiderea caloriferelor cu repartitoare
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) a vrut, în urmă cu un an, interzicerea prin lege a închiderii caloriferelor în apartamentele cu repartitoare. Motivul – locatarii beneficiază de căldura venită prin pereţi de la vecini şi încalcă astfel Constituţia.
Ideea introducerii unei contribuţii obligatorii pentru căldura furnizată prin pereţi era însă una mai veche, lansată în 2003, de un consilier al ministrului de atunci al Administraţiei Publice. Ideea a creat un adevărat scandal, iar consilierul a fost demis.
