Diferenţele dintre mentalitatea germană şi cea românească apar şi în ceea ce priveşte rolul femeii în familie şi creşterea copilului.
Femeile germane resping sclavia în familie
Atunci când vedem că o mamă germană nu „face totul” pentru copiii săi în concepţia românească (în ideea de dăruire până la sacrificiu sau de “sclavie în familie”), trebuie să interpretăm în mod corect comportamentul ei, prin prisma educaţiei germane. Cu timpul putem înţelege că noi, româncele, chiar avem ceva de învăţat de la nemţoaică, în loc să o judecăm.
O mamă germană se simte împlinită, are un moral ridicat şi o bună dispoziţie deoarece are grijă şi de ea, îşi face program cu prietenele sau îşi rezervă un timp doar al său pentru o activitate care îi face plăcere (hobby).
Modelul mamei gata să facă orice sacrificiu pentru familie, adică modelul românesc clasic (cel vechi, pentru că acum s-au mai schimbat lucrurile şi în România), este aproape de neînţeles pentru femeile din Germania. Ele nu cred că o femeie este fericită şi împlinită dacă îşi dedică întreg timpul ei familiei, cu devotament, şi animată de un ciudat spirit de sacrificiu.
O nemţoaică care aude “eu m-am ocupat de tot” (copil, treburile casei) îşi traduce în capul său “a trebuit să mă ocup de tot”, cu alte cuvinte „am fost nevoită să mă ocup de tot”, fără să înţeleagă că, dacă mama şi bunica ta au făcut la fel, este ceva normal şi pentru tine. Ea nu poate înţelege că prin acest devotament româncele ajung la o împlinire (în sensul creştin al cuvântului) şi la obţinerea unor bucurii mici ale vieţii. De pildă, făcând totul cu plăcere, poţi ajunge în domeniul culinar la nivel de artă.
Şi bunicii germani sunt diferiţi…
Dacă bunicii români doresc să se ocupe de nepoţi, fiind un sprijin de bază pentru tinerii părinţi (în sensul că primesc nepoţii la ei în vacanţe, în week-end-uri, sau chiar îi duc la gradiniţă, la şcoală, la înnot, la muzică sau la alte cursuri, se implică în educaţia lor), în Germania asemenea situaţii sunt rare. “Poţi să uiţi” (de bunicii săritori din România –n.n.), după cum spune o vorbă germană.
Nepoţii îşi vizitează bunicii germani de obicei în week-end şi de sărbători. Părinţii sunt cei care se ocupă de educaţie, de dus copiii la şcoală şi la multe alte activităţi (înnot, dans, balet, muzică, sport etc).
Bunicii, care şi-au crescut singuri la rândul lor, propriii copii, doresc să vadă lumea, călătoresc în destinaţii exotice (bineînţeles dacă le permite sănătatea şi pensia; cei cu pensii medii îşi fac concediile în Turcia, Spania sau Bulgaria); au activităţi de voluntariat în cadrul bisericilor; participă la serate de dans pentru seniori, la cursuri şi seminarii despre îmbătrânirea frumoasă şi activă, despre prelungirea vieţii şi restructurarea cognitivă etc. Trebuie să recunoaştem că această imagine contrastează puternic cu cea a bunicului român cu nepoţii pe genunchi.
În loc de gătit, să ne jucăm cu copiii
În majoritatea familiilor germane, “gătitul” se rezumă la încălzirea sau “prepararea” produselor (deja) semi-preparate. Sau la fierberea pastelor, la care se adaugă un sos cumpărat. Oricum pastele sunt foarte iubite de copii, care învaţă la grădiniţă că “sunt sănătoase”. 
)
Poate că nu este cea mai bună soluţie iar produsele cu pricina nu sunt atât de sănătoase, dar haideţi să nu-i judecăm pentru acest lucru. În definitiv, în loc să stea cu orele printre oale şi cratiţe, femeile germane au timp mai mult pentru alte activităţi plăcute, pentru plimbări, pentru citit o carte. Mai ales ele îşi pot dedica mai mult timp copiilor, le pot citi sau se pot juca împreună mai mult timp.
Există totuşi şi nemţi care gătesc. Ei prepară simplu şi repede feluri uşoare, exact înainte de prânz, mult mai simple şi mai sănătoase decât cele de la noi. Salatele de obicei „deschid” masa iar pâinea lipseşte cu desăvârşire la prânz.
De altfel, după câţiva ani şi românii aflaţi în Germania îşi mai schimbă gusturile şi preiau multe reţete din bucătăria nemţească. Aşa că gătesc zilnic lucruri mai sănătoase (carnea este însoţită mereu de legume, preparate la foc doar câteva minute, de orez sau cartofi).
