În ultimele luni, Rusia a progresat vizibil în relaţiile economice cu multe state din Europa de Est. Ungaria, Bulgaria şi Serbia vor beneficia de reduceri de 10-15% la preţul gazelor naturale importate din Rusia şi vor obţine venituri din tranzitul gazului rusesc prin South Stream.
Serbia a obţinut credite de infrastructură, dintre care 800 de milioane de dolari vor constitui baza retehnologizării şi modernizării companiei feroviare de stat. În Cehia, companiile locale au format în consorţiu cu Rosatom, compania energetică de stat din Rusia, în vederea construcţiei unei centrale atomice. Dacă licitaţia pentru construcţia centralei va fi câştigată de acest consorţiu şi nu de o companie americană, atunci companiile cehe vor primi comenzi în valoare de 6 miliarde de dolari. Acestea sunt doar câteva exemple, dintr-o impresionantă listă de proiecte economice pe care Rusia le susţine în Europa de Est.
În mod firesc, asemenea proiecte conduc la o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, deschizându-se posibilitatea pentru noi proiecte mai mari. În acest context, Rusia este deseori acuzată, implicit sau explicit, de „ignorarea” sau „ocolirea” României, un prim exemplu fiind proiectul South Stream. În realitate, lipsa proiectelor româno-ruse se datorează rusofobiei consecvente a unor decidenţi politici de la Bucureşti. Rusia nu a „evitat” şi nu a „ocolit” România. Consultarea unei hărţi geografice a Europei de Est arată clar că ruta prin România ar fi fost cea mai scurtă, directă şi implicit cea mai ieftină pentru Rusia. Explicaţia din care se poate deduce de ce România nu va avea reduceri la preţul gazului din import şi nici investiţii în construcţia de conducte ţine de deciziile clasei politice de la Bucureşti. Într-un interviu exclusiv pentru Vocea Rusiei, Andrei Maslov, director al Directoratului Europa 4 (Balcani) al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a explicat clar situaţia:
„Partenerii români nu s-au arătat interesaţi de participarea la South Stream, acordând prioritate proiectelor europene legate de transportul de gaz”. Mai este nevoie de alte explicaţii?
Rusia îşi doreşte o relaţie pragmatică cu alte ţări şi caută parteneri de dialog dispuşi să acţioneze raţional. Andrei Maslov a vorbit despre această viziune: „o atitudine pragmatică privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, lipsită de prejudecăţi şi stereotipuri, ar răspunde intereselor ambelor ţări, ar impulsiona cooperarea în toate direcţiile. Suntem convinşi că viitorul aparţine unor asemenea relaţii”
Este evident că există o deschidere spre cooperare pragmatică din partea Federaţiei Ruse, rămâne de văzut dacă o asemenea deschidere se va găsi şi din partea clasei politice din România.
